Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 15 dupä anul 1241. A§a se explicä de ce sa§ii din jurul Reghinului §i din Reghin nu mai aveau aceleea§i drepturi ca §i primii sa§i colonizati in Transilvania §i de ce dädeau zeciuialä bisericeascä episcopului de Alba-Iulia §i nu prepoziturii din Sibiu32. Acest fapt reiese Tn evidentä prin analiza unui document din 1192-1196, prin care se hotäre§te Tntr-un litigiu dintre episcopul Transilvaniei §i prepozitul de Sibiu, cu privire la jurisdictia celor doi prelati asupra coloni§tilor germani din Transilvania. ín acest document se precizeazä cä apartin prepoziturii din Sibiu numai coloni§tii germani ce se gäseau atunci Tn acel „pämänt pustiu”, pe care regele Geza TI däduse coloni§tilor respectivi §i cei care urmau sä locuiascä Tn acel „pustiu’33. Datoritä faptului cä sa§ii din Reghin §i Tmprejurimi apartineau de episcopia de Alba-Iulia, Tnseamnä cä ei nu s-au a§ezat niciodatä Tntr-un „pämänt pustiu”. Evident cä Tn conditiile cänd sa§ii au venit Tn jurul Reghinului dupä 1241, ei nu mai puteau da denumiri unor a§ezäri care aveau deja denumirile pomenite Tn actul de la 1228. Din citirea documentului ne däm seama cä, nu numai Reghinul dar nici о a§ezare pomenitä, nici un toponimic nu este de origine germanä. Trebuie sä fim fermi convin§i cä denumirile, toponimicile, dateazä Tnainte de secolul al Xll-lea §i cä ele n-au fost intelese nici de maghiari care nu le-au putut traduce. §tiut este cä „nobilimea maghiarä sau maghiarizatä §i administratia ungureascä au practicat maghiarizarea toponimiei in tot cursul Evului Mediu”34. A§adar, denumirile a§ezärilor §i toponimicile apar la 1228 fie in forma lor initialä, fie intr-o forrná probabil coruptä de cätre scribul maghiar. Este evident faptul cä denumirea Reghinului nu este nici de origine maghiarä. Inclinäm sä eredem cä denumirea Reghinului este de orig ine celticä. Ne vom opri asupra semnificatiei unor denumiri amintite in documentul de la 1228, care denumiri au fost discutate §i de istoricii no§tri. Studiind documentul de la 1228, N.Drägan35 aratä cä in acest document este vorba de о „meta”, care „sic descendit, in vallem qui vocatur Zeku”. EI crede cä aceastä „Vallis Zeku” pare a fi un afluent al päräului Lut (Lyuck) din apropierea Reghinului36. Aducánd о serie de argumente, N.Drägan crede cä avem de-а face cu „párául sec”. Se pare cä in evul mediu, in unele cazuri, litera Z era de fapt litera S. Astfel, §tefan Pascu referindu-se la cronicile secolului al XlV-lea (Chronicon Budense §i Chronicon Pictum Vindobonense) aratä cä in acestea se relateazä cum 3000 de huni salvati din räzboiul crimhildic s-au refugiat Tn cämpia Chigla, iar apoi au intrat Tn Transilvania, numindu-se nu unguri, ci cu alt nume secui (ad Erdeelew intraverunt, non se Hungaros, sed Zekul alio nomine vocaverunt)37^ identificä pe „Bezeremban” cu Basaraba38. Mult discutatä a fost denumirea de „Ruscia” din propozitia: „deinde progreditur ad alpes Clementis, et inde ad Rusciam". Istoricul Miron Corduba39 crede cä „Ruscia” este Moldova de Sus, iar János Karácsonyi40 crede cä se referä la Bucovina, I.Nistor41 32Cf. Thomas Nagler, Populatia romäneascä in sudul Transilvaniei §i caracterul colonizärii säse§ti in secolele XII-XIII, in Studii §1 articole de istorie, XIII, 1969, p.184. 33§tefan Pascu, op.cit., p. 127. 34 N. Petrovici, Toponimie ungureascä in Transilvania medievalä, Tn Transilvania, nr.1, Sibiu, 1943, p.118. 3SNicolae Drägan, Romänii in veacurile IX-XIV pe baza toponimiei §i a onomasticei, Bucure§ti, 1933, p.482, Tnsemnarea 205, Tn Academia Romänä - Studii §i cercetäri, vol.XXI. 36 Ibid., nota 1. 37§tefan Pascu, op.cit., p.52. 3Slbid., p.161. Nota noasträ Bánul Basaram a devenit Bezeremban (la unguri) §i pierzänd un л a devenit numele romänesc Basaraba. (Numele banului Bezerem ar putea fi §i Basarom, fiindcä e=a, dar §i e=o; numele fiind compus din Basa+rom). 39 Miron Corduba, Hotarul moldavo-polon spre Pocutia la moartea lui §tefan cel Mare (in limba rusä), p.2. 40J. Karácsonyi, Orosz-szláv lakosok Erdélyben, Budapests, p.3-4.
