Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 145 autohton §i imbräcarea ve§mántului lingvistic maghiar, petrecute asemänätor de§i nu identic cu celelalte douä judete mentionate.5 Aparitia unora din a§ezärile Tárnavei Mici se datoreazä colonizärii medievale maghiare, care a produs unele dislocäri ale autohtonilor (rämäne insä remarca speciali§tilor care au urmärit fenomenele de demografie istoricä ale perioadei, care constatä о densitate modestä a populatiei epocii medievale, intälnitä §i in alte zone ale Europei). Academicianul §tefan Pascu, urmärind raportul dintre numärul de a§ezäri §i de “porti” gäse§te media cea mai mare in comitatui Alba - cu 25,3 §i cea mai micä in Crasna, cu 7,3. Densitate mare, semnificativ, о au comitatele puternic feudalizate: Tárnává, Cluj, Däbäca, etc. Tárnává era un comitat de §es (Cämpia Transilvaniei - n.n.), rävnit de feudalii laid §i ecleziastici, cu toate urmärile negative pentru vechile structuri.6 Pe Tárnává Micä a§ezärile coloni§tilor incepeau de la Cund §i Bäläu§eri §i mergeau pänä la Petrisat §i Blaj, in majoritate evidenta in dreapta cursului ráului. Din cele treizeci §i §ase de localitäti (comune §i sate), doar opt a§ezäri sunt in stänga cursului sau in apropierea lui. О anumitä perioadä, arealul Tárnavei Mici a constituit limita sudicä a expansiunii maghiare, (dacä se iau in calcul localitätiile maghiare in care populatia träie§te de secole). О caracteristicä a stabilirii oficiale, sistematice a maghiarilor a fost a§ezarea in jurul unor curti nobiliare, ai cäror detinätori reprezentau reteaua structuralä feudalä, in centrul cäreia se aflä regalitatea, care se prezintä ca un avantpost al curiei papale in Europa de sud-est, completänd aceastä colonizare, urma cea cu secui §i germani, §i aceste nuclee se adaugä celor autohtone- “hodäile”, unele däinuind pänä azi. Este vorba de “Colibile” de la Bläjel (respectiv intre Botorca §i Blajel), dar §i “Hodäile” de la Tärnäveni, Fänatele de Mica, “lcri§ul” de la Giulu§. Perii-Veltului de la Adämu§, Ciungarii de la Tátárlaua. Ridicarea §i refacerea cetätilor de la Gogan-Varolea, Cetatea de Baltä (pe Tárnává Micä) §i Glogovet(Alba), dar §i Cetatea Piatra mentionatä mai intäi in anul 1309, о cetate Egerwar, care la 1313 ave §i castel, cetatea Chendul Mic(Kelleuwar), dispärutä,7 aratä о oprire temporarä a expansiunii maghiare, datoratä lipsei unui interes imediat, sau datoritä epuizärii resurselor umane-ultimul motiv este planzibil, urmänd apoi colonizarea cu populatie de neam germanic. Un rol distinct in zonä il au secuii, care au ocupat partea montanä §i submontanä a Tárnavei Mici, care, pänä la inceputul secolului al XX-lea, folosind pädurile composesorale de mare intindere, ca §i alte resurse comercializau, pe un “drum mare” al Tárnavei produse ca: lemn de rä§inoase ecarisat, §indrilä, räzboaiele de tesut, hambare de fag, materiale pentru site, ciururi, var §i piaträ, ducánd in schimb cereale §i vinuri. Aveau un mod de viatä apropiat de cel al secuilor de pe Valea Nirajului §i aveau un Statut socio-politic distinct, de avangardä, fiind, in general, tärani-soldati. Au fost considerati, de cätre cei mai multi autori care s-au ocupat de cercetarea vietii lor, ca grup etnic diferit de maghiari. La inceputul organizärii lor pe teritoriul Transilvaniei, secuii aveau douä feluri de structuri sociale, care au coexistat pe durata cätorva secole: una de tip vechi, organizarea in triburi §i neamuri, fiind impärtiti pe “ramuri” §i organizarea mai nouä, 5P.Rämneantu, Etnogeneza §i nationalitatea populatiei din sud-estul Transilvaniei in istorie §i contemporaneitate, in “Radiografia Transilvaniei”, - Revistä a “Fundatiei Drágán”, Ed. Nagard, Roma, aprilie 1989, p 91. 6§t. Pascu, Voievodatul Transilvaniei,volumul II, Ed. Dacia, Cluj - Napoca, 1979, p. 415 §i Ibidem, volumul III, 1986, p. 552. 7Ibidem, volumul II, p. 227 (pentru Gogan-Varolea-Wywar) Egervár, Varalyan), Glogvet(Alba), p. 269, Egervár, Cetatea de Piaträ, Chendul Mic, p. 272.
