Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
146 Marisia XXIX teritorialä, dupä modelul scaunelor romäne§ti. insä scaunele secuie§ti s-au organizat mult dupä atestarea ín izvoare a numelui secuilor(Szekely) §i termenul de “secui” nu putea avea sensul de “locuitori §i scaunelor”, cum se afirma la un moment dat. Rämä§itele organizärii lor tribale s-au pästrat mult timp §i dupä organizarea lor teritorialä, о amintire a acestei situatii fiind dreptul de proprietate, conform cäruia pämäntul era socotit bun comun.(deci, la stabilirea ?n Transilvania nu cuno§teau proprietatea privatä)La rändul lor, sa§ii, pe mäsura colonizärii, s-au stabilit in zone pe care coroana le considera “domenii regale”, dar §i in comitate, aici cu aprobarea stäpänilor de domenii. Din teritoriul Sibiului, pe mäsura sosirii unor grupuri de germani, secuii au fost a§ezati spre sud-estul Transilvaniei, fapt demonstrat atät de echivalentele toponomice ale unor localitäti(Orbo-Orbai-Gärbova), dar §i Kezd- Szaszkezd, Kezdi-Saschiz, cät §i din alte locuri a unor morminte, care in stadiul actual al cercetärilor se atribuie unor necropole secuie§ti anterioare. Cu prilejul acordärii Tärii Bärsei, in anul 1211 cavalerilor teutoni, pe Olt sunt mentionate cäteva cetäti regale, ce par a fi ridicate de secui.8 Spre deosebire de a§ezärile maghiarilor, fäcute peste cele ale autohtonilor, cele ale secuilor au fost separate sau aläturate (cazul satelor Оспа, Bezid, Jacod) ei §i-au metinut propriile structuri organizatorice, pänä in secolul al XVI-lea. Forma lor de organizare era ob§tea localä, influentatä probabil de convietuirea cu autohtonii romäni multi asimilati in timp, organizati in cnezate, väi, täri §i ulterior se trece la organizarea scaunelor(sedes), a§a cum au fäcut §i coloni§tii germaniei, de§i au pästrat elemente specificate. Reforma religioasä a avut efecte deosebite in zona Tärnavei §i Nirajului, fatä de secuii din depresiunile estice, dar §i privilegiile acestor secui “vestici” erau mai reduse fatä de cei din actuala Harghita §i Covasna. Ata§amentul fatä de starea de oameni liberi, neaserviti, i-a fäcut sä participe la numeroase räscoale in secolele al XV- lea §i al XVI-lea, multi au trecut muntii in Muntenia §i Moldova. ín zona limitrofä Tärnavei Mici, a§ezäri vechi romäne§ti- pe cursui superior sunt Оспа de Jos §i llie§i, iar a§ezäri secuie§ti vechi sunt Corundul, Atid, Оспа de Sus. Pe valea Cu§medului a§ezäri vechi romäne§ti sunt Sängeorgiul de Pädure, Bezidul Nou, secuie§ti sunt §iclod, Solocma, Cu§med, Atid, Betid, Cri§eni. Pe Valea Vetca localitäti cu populatie veche romäneascä sunt Jacui §i Dumitreni, iar cu secui sunt Jacod, Vetca, Säla§uri, Bordo§iu, Ciba, Roua. Valea Viforoasä are о singurä a§ezare romäneascä, omonimä cu valea mentionatä, iar cu populatie secuiascä sunt Neaua, Ghine§ti, Väda§, Fäntänele. Valea Tärnavei Mici pästreazä urmele locuirii autohtonilor in localitatea Säräteni (azi inclusä in ora§ul Sovata), Ghindari §i Cioc, iar in Chibed, §tefäne§ti §i Hote§ti sunt secui. Aspectui satelor indicä influenta tipului de a§ezari de vale specifice bä§tina§ilor romäni. Comparativ cu a§ezärile secuilor din Ciuc §i Trei Scaune, a§ezärile secuilor sunt mai modeste §i “consistente” sunt doar Corundul, Оспа de Sus, Chibed, Ghindari. Au rezistat in timp denumiri vechi de munti ca: Saca Mare, Saca Micä, Lespezi, dar §i denumirea pasului principal spre Depresiunea Ciucului, (längä Sovata), Inläceni (castrul roman) dar §i hidronime romäne§ti sau slavo-romäne, ca: Firto§ul, Creanga Mare, Lotul, Ceia, Cibu, Roua sau väi mai mari, ca Ghera de la Sovata, Ciorto§ul de la Dumitreni. Dacä in antroponomie §i onomastica s-au fäcut unele studii, in toponimie §i microtoponimie lucrurile nu au avansat de cät än parte. Dificultätiile rezidä in faptul cä in ultimele douä secole, in secuime s-а manifestat о permanentä tendintä de maghiarizare a secuilor , putinilor romäni din zonä, dar §i altor minoritán, prin administratie, §coalä, armatä (un timp), publicisticä, etc. Particularitätile graiului secuiesc, mai ales fonetizarea tipcä sunt “topite” in limba maghiarä literarä §i in limba vorbitä. Zona secuiascä a Tärnavei Mici, de§i destul de compactä §i populatä, nu a fost suficient de unitarä, pentru a forma о structurä unicä, nici organizatoricä, nici militarä. 8 Istoria romänilor Academia Romäniei, volumul III, Ed. Enciclopedicä, Bucure§ti, 2001, p. 418 - 423.
