Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

resturi osteologice de bovine. Tot de aid provine §i о monedä (as) de la Antoninus Pius, foarte slab conservata.

ín locul numit “La comoarä” sunt consemnate ruine de epocä romanä §\ 7 monede de argint (Zrínyi 1976, 151; Peticä 1978, 81; Peticä 1979, 127-133).

Gorne§ti (jud. Mure§)

Pe maiul Mure§ului s-au descoperit urmele unei a§ezäri rurale románé din sec. II p. Hr. Cu prilejul säpäturilor arheologice efectuate Tn anul 1993 s-au identificat, ín profilul vestic al sectiunii о locuintä avänd 5m lungime, fragmente mari de opus signinum §i о cärämidä romanä de formä pätratä ( Peticä, Zrínyi 1996, 38).

Sängeorgiu de Mure§ (jud. Mure§)

a. In punctui "Dealul Bunii” situat la marginea de nord - est a localitätii, cu prilejul unor sondaje efectuate Tn anii 1987-1989, a fost identificatä prin material ceramic §i un nivel de locuire de epocä romanä, о posibilä a§ezare ruralä.

b. Situatie identicä Tn punctui “Vártul Deaiului” situat Tn centrul localitätii, pe terasa superioarä a räului Mure§.

c. ín punctui “Cänepi§te”, din apropierea bäilor särate a fost descoperit un opait roman.

d. Un fragment de olan roman s-а gäsit Tn punctui “Dealul Cetätelei” (Lazär1995, 211-213)

lväne§ti (com. Livezeni, jud. Mure§)

a. Pe dealul Chibeliei, din apropierea satului s-а descoperit о a§ezare ruralä continänd fragmente ceramice, cärämizi fragmentare, resturi de arme, о statuetä din bronz (Glodariu 1975, 242, Branga 1986, 108, Chirilä §i colab. 1980, 25, Lazär 1995, 172).

b. in punctui “Stävilar” au fost descoperite urmele drumului roman care ducea la poalele deaiului Chibeliei spre Cälugäreni (Lazär 1995, 172).

Lechinta de Mure§ (jud. Mure§)

Platóul “Podei”, situat la vest de sat, a fost investigat Tn anii 1951, 1984 §i 1986. in timpul säpäturilor din anul 1951 au fost decoperite fragmente ceramice románé provinciale, accesorii vestimentare §i piese de podoabä. Tot atunci a fost descoperit un depozit de unelte agricole, alcätuit din cinci bräzdare de plug de tip dacic §i douä pietre de rä§ni§ä romane. Säpäturile din 1986 au evidentiat existenta unor locuinte de suprafatä, cu schelet de pari, Tmpletiturä de nuiele §i lipiturä de lut, care aveau Tn inventar diverse materiale din fier: piroane, cuie, cärlige etc. Cercetärile arheologice au evidentiat faptul cä a§ezarea din epocä romanä a ocupat Tntregul platou al Podeiului (Horedt 1952, 321; Cri§an 1960, 2, 285, Lazär 1995, 108).

Tärgu-Mure§ (jud. Mure§)

Ín municipiul Tärgu-Mure§ nu a existat un castru roman, ci numai о a§ezare ruralä, Tn care s-а descoperit ceramicä §i о statuetä de bronz a lui lupiter Amon (Vlassa 1965, 37). in säpäturile arheologice efectuate pe platóul cetätii de Muzeul Judetean Mure§ Tn anul 1960, rämase inedite, A. Zrínyi а descoperit §i un nivel roman, ilustrat de о ceramicä ro§ie provenind de la vase diferite. ín anii urmätori, cu ocazia cercetárilor Tntreprinse Tn Cetate (1963-1964), epoca romanä este ilustratá prin fragmente ceramice de uz casnic §i cáteva fragmente de ceramicä §tampilatä (Bogdan 1967, 79-80; Peticä, Molnár 2000, 337). Cu prilejul renovärii unui contrafort al vechii Biserici Reformate, fostä a franciscanilor (ridicatä, probabil, Tn prima jumätate a sec. al XV-lea), s-a descoperit о lespede cu inscriptie funerarä romanä, ce fusese Tncastratä la baza

93