Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

contrafortului (Marinescu 1974, 14; Lázár 1995, 258). Cu prilejul cercetärilor din anul 1999 a fost descoperitä in partea sudicä a Bisericii reformate, la сса 10- 11m, in zona sectiunilor Sill §i SVIII, о a§ezare ruralä romanä, ilustratä printr-un fragment de rä§nitä manualä, confectionatä din tuf vulcanic (cercetäri inedite, A. A. Rusu §i M. Peticä in septembrie 1999). Piesa, un catillus, are profilul transversal conic, aplatizat, iar in zona marginalä a pärtii superioare, apare cantui circular. Dimensiuni: gr = 14cm; diam=33cm (MJM, inv. 7803). S-au mai gäsit fragmente ceramice de tip Criste§ti, provenind de Ia vase de tip pahar, ulcior, castron, oalä, chiup.

Sängeorgiu de Pädure (jud. Mure§)

Pe terenul fostului Tribunal (in prezent Dispensar medical) situat in centrul localitätii, s-au descoperit in anui 1956 mai multe fragmente de vase din epoca romanä, fapt ce sugereazä posibilitatea existentei unei a§ezári románé (Szekely 1959, 242; Lazár 1995, 215).

Sovata (jud. Mure§)

Pe dealul “Feldioara” s-au gäsit resturi de la construct», cärämizi, ceramicä romanä §i monede din perioada provinciei, dintr-o posibilä a§ezare ruralä romanä, pe care о punem in legäturä directä cu salinele de la Praid situate Ia 5 km sud-est. Dintre monede se remarcá un aureus de la Vespasian (Lazár 1975, 380; Idem 1995, 241, Chirilä §i colab. 1980, 21).

Alberti (jud. Mure§) Plan§a V.

Tn punctui “La pod” situat intre comunele Alberti §i Vänätori, in locul unde §oseaua traverseazä Párául Hotarului, se gäse§te о suprafatä de circa un hectar, unde se mentioneazä о posibilä a§ezare romanä, de unde s-au cules fragmente ceramice romane, de culoare ro§ie §i gälbuie §i ceramicä cenu§ie. Din repertoriul formelor intälnim: cäni amforete, boluri, vase de provizii etc. Probabil ea a avut о intindere múlt mai mare, prelungindu-se pänä la vechea albie a Tárnavei Mari (.Baltag 1979, 101; Baltag, Amlacher 1994, 189; Baltag 2000, 130).

Ápold (jud. Mure§)

Tn punctui “Dupä Grädini” a fost descoperitä о a§ezare ruralä avänd о suprafatä de cca. 2 ha, cu mai multe niveluri de locuire, in care perioada romanä este reprezentatä prin fragmente ceramice ro§ii §i gälbui provenind de la vase de provizii, castroane §i oale globulare cu toartä ( Baltag-Amlacher 1987-1988, 100).

Archita (com. Vänätori, jud. Mure§) Plan§a VI

a. Tn punctui “Grädinile lui Schenker” a fost descoperitä о a§ezare cu mai multe niveluri de locuire, printre care §i unul roman, fiind inregistrate fragmente ceramice de acest tip, de la vase bol din pastä finä de culoare gälbuie-cärämizie §i un fragment de buzä de vas, cu toarta canelatä, avänd pasta finä, de culoare brun cenu§ie (Soroceanu, Lazarovici, Amlacher, Mure§an 1977, 57).

b. Pe cursul páráului Virischiri s-а descoperit §i о a§ezare romanä situatä pe un platou in pantä, de aproximativ 1,5 ha. De pe suprafata ei au fost colectate fragmente ceramice ro§ii §i cenu§ii, fine, apartinänd unor boluri, cäni, vase de provizii, locuirea romanä concenträndu-se pe maiul päräului, dispersändu-se apoi in partea de sus a platoului (Soroceanu, Lazarovici, Amlacher, Mure§an 1977, 131).

c. Dintr-un tezaur de monede romane, pierdut astäzi, se mai pästreazä о monedä de bronz din timpul lui Marcus Aurelius (Baltag 2000, 136).

Cri§ (com. Dane§, jud. Mure§)

a. Tn “Unghiul lui Schmidt” s-au descoperit urmele unei vechi a§ezäri, cu trei niveluri de locuire, punct situat pe valea Cri§ului, la sud de Dane§, pe un

94