Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

Din materialul arheologic recuperat, mentionäm ceramica romanä, ro§ie §i zgrunturoasä §i trei fibule de bronz de tip roman timpuriu (Tnceputul sec. al ll-lea). Locuintele au forma rectangularä, Tn general färä instalatii de foe in interior §i cu un inventar resträns. ín vecinätatea acestora au fost gäsite gropi de provizii, Tn forma de butelie sau de sac. A mai fost identificatä о fäntänä, de forrná rectangularä, cu peretii cäptu§iti cu bärne (grinzi) de stejar. Inventarul, format Tn maré parte din ceramicä, cuprinde categoriile cunoscute ale ceramicii romane provinciale, lucrate la roatä §i cu mäna. Tn prima categorie se Tntälnesc atät vase lucrate din pastä cärämizie, finä (oale, cäni, pahare, strächini, ulcioare, farfurii), dar §i ceramicä finä, cenu§ie sau cenu§iu negricioasä (oale, strächini, cäni, amfore). Ceramica zgrunturoasä, neagrä, vinetie sau cenu§ie cuprinde vase de bucätärie §i de provizii decorate cu linii sau benzi incizate. Decorul ceramicii fine constä mai ales Tn §tampile, reprezentänd rozete, palmete, cercuri concentrice etc.

Ceramica lucratä cu mäna, Tn proportie importantä Tn inventarul a§ezärii, cuprinde vase din pastä grosierä sau semifinä, brun-cärämizie, de traditie autohtonä, reprezentatä prin vase borcan §i cätui cu suprafata finä sau avänd decorul alveolar dispus pe buzä §i päntec. Cätuile tronconice apartin variantelor cu о toartä, färä toartä §i färä toartä cu alveole la bazä. Locuirea de epocä romanä T§i are Tnceputurile Tn prima jumätate a secolului II §i continuä sä functioneze pänä Tn secolul al IV-lea (Marinescu 1989, nr. 6; inf. C. Gaiu). ín acest sens, avem Tn vedere prezenta ceramicii negre-cenu§ii, cu decor lustruit, a chiupurilor cenu§ii, zgrunturoase, cu decor incizat cu benzi de linii Tn val. Urmele romane semnalate Tn punctui „Cimitirul Evanghelic vechi” sunt practic din aceea§i statiune Bistrita, punctui „La han”, cimitirul existänd chiar Tn cvartalul „Calea Moldovei”, unde se Tntinde a§ezarea descrisä.

Gledin ( com. Monor, jud. Bistrita-Näsäud)

Cu ocazia unor säpäturi efectuate Tn anul 1968 la fundatiile Cäminului Cultural au fost descoperite fragmente ceramice antice, Tntre care un fund de vas mic, gälbui-ro§cat, probabil dintr-o a§ezare de epocä romanä (Marinescu 1989, 16; Popa 2002, 92). MJBN, inv. 6154.

Arcalia ( com. §ieu, jud. Bistrita - Näsäud )

Pe teritoriul satului au fost descoperite la mijlocul secolului al XlX-lea douä pläci de bronz aurit, reprezentänd, una, о scenä de luptä Tntre un cäläret roman §i un barbar, iar cealaltä, un barbar cu scut §i sabie. Ambele pläci provin, probabil, din statui imperiale romane (Marinescu, 1989, 6; Pop 1978, 158; Popa 2002, 26), descoperite Tntr-o posibilä a§ezare romanä.

Archiud (com. Teaca, jud. Bistrita - Näsäud)

a. ín locul „Fundätura“, la sud-est de sat, cercetärile Tntreprinse Tntre anii 1961-1966 au delimitat о a§ezare cu bordeie §i gropi de bucate, Tntinsä pe cäteva hectare, databilä Tn secolele lll-XII (Protase, 1968, 106). Pe baza materialului arheologic cules (monede de la Caracalla §i Severus Alexander, un värf de lance romanä, ceramicä provincial, imitatie localä de terra sigillata, s-а localizat §i acolo un vicus mixt, daco-roman din sec. III-IV (Protase 1980, 42-43; Marinescu 1989, 6; Popa 2002, 26-27).

b. A§ezare ruralä de epocä romanä aflatä Tn punctui “Bide§cut”, unde D. Protase §i §t. Dänilä au efectuat un mic sondaj Tn anul 1965, recuperänd ceramicä romanä ro§ie §i brun-negricioasä §i un fragment de mortarium.

90