Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

c. in urma unei periegheze efectuate Tn anul 1961 ín punctui “Väta§nitä” sa descoperit о posibilä a§ezare ruralä romanä, evidentiatä prin ceramicä provincial de culoare ro§ie

Visuia (com. Mice§tii de Cämpie, jud. Bistrita-Näsäud)

a. Pe teritoriul localitätii s-а descoperit ceramicä romanä provinciáié (Dänilä 1962, 46; Marinescu 1989, 28; Popa 2002, 216). De retinut faptul cä acest cápát nord-estic al provinciei Dacia era mai intens populat de autohtoni, militari §i coloni§ti romani, Tn contact direct cu dacii liberi din afara Provinciei.

b. ín punctui “La izvoare” situat la sud-est de sat se aflä urmele unei a§ezäri rurale romane, de pe suprafata cäreia s-au sträns fragmente ceramice de culoare ro§ie (MJBN, inv. 6449-6457). A§ezarea a fost descoperitä cu prilejul recuperärii tezaurului monetär Tngropat aici.

Alte trei a§ezäri rurale romane au fost identificate prin cercetäri de suprafatä, in punctele “Pe piaträ”, “Räuciug” §i “Säräturä”, in urma descoperirii unor fragmente ceramice de culoare ro§ie (MJBN, inv. 6501-6503).

Täure (com. Nimigea, jud. Bistrita-Näsäud)

in punctui “Fata stänii” a fost depistatä de cätre C. Gaiu in 1987 о a§ezare ruralä de epocä romanä tärzie, sec. lll-IV. Materialul cules la suprafatä este cert de tip roman, reprezentat de cioburi märunte, avänd culorile ro§u §i cenu§iu (Marinescu 1989, 27; Popa 2002, 194).

Aluni§ (jud. Mure§)

A§ezare ruralä romanä, situatä in stänga räului Mure§, pe “Dealul Cetätii”, unde au fost descoperite in numär destul de mare cärämizi de paviment ín forrná de pi§cot, cärämizi pentru construct» “aduse din pädurea Üveg-Csür”, de unde pornea §i un §ant bine fäcut, cu turnuri de piaträ (Neigebauer, 252; Gooss, 91; Lazär 1995, 46; Peticä - cercetare de teren 1975).

Ru§ii Munti (jud. Mure§)

in punctui “Sub Bursucäu”, situat pe vechea vaträ a localitätii, la nord-est de aceasta, a fost descoperitä о a§ezare ruralä romanä din care provin douä opaite, unul cu §tampila OCTAVI, о fusaiolä §i un pahar de lut din pastä ro§ie (Lazär 1995, 205; Popa 2002, 159).

Maiore§ti (com. Ru§ii Munti, jud. Mure§)

Din aria localitätii, färä alte precizäri, se mentioneazä substructii de ziduri, tigle romane §i elemente ceramice pentru paviment in forrná de pi§cot (Lazär 1995, 205; Popa 2002, 112).

Luieriu (com. Suseni, jud. Mure§)

a. in punctui “Susurduc” aflat la nord-vest de sat s-au descoperit cäteva cärämizi romane fragmentare §i ceramicä.

b. in punctui “Huroc” situat la sud de sat, se mentioneazä substructii de ziduri §i cärämizi romane.

c. in punctui “Capätul Dealului” aflat la sud-vest de sat se gäse§te о a§ezare ruralä romanä din care provine ceramicä cenu§ie-zgrunturoasä, care se dateazä la sfär§itul sec. Ill (Lazär 1995, 248; Popa 2002, 112).

Deda (jud. Mure§)

A§ezarea romanä consemnatä a fi existat aici, nu se confirmä. Aceastä informatie eronatä, preluatä de la altii de J.F.Neigebauer, a fost transmisä cu modificäri mai mici sau mai mari de cätre toti urma§ii säi. Längä localitate au fost identificate urmele drumului roman care urca pe valea Mure§ului pänä la Värful “Scaunul Domnului” (Ferenczi, Peticä 1982, 568-570; Lazär 1995, 119).

Dedrad (jud. Mure§)

91