Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

La marginea nordicä a unei livezi a fost identificatä о micä a§ezare anticä, de pe suprafata cäreia s-au recoltat §i fragmente ceramice cenu§ii: Acestea se Tncadreazä Tn epoca romanä (Marinescu 1989, nr. 7; Popa 2002, 32).

Jeica (com. Märi§elu, jud. Bistrita - Näsäud)

a. Cu prilejul säpärii unor gropi pentru plantatii, Tn punctui „Hotarul Nou”, au fost descoperite fragmente ceramice apartinánd mai multor epoci, Tntre care §i cáteva din perioada romanä, de culoare ro§ie, lucratä Ia roatä (Dänilä 1960, 165; Marinescu 1989, 18; Popa 2002, 106).

b. О altä a§ezare de epocä romanä se aflä ín punctui „Sub Creang”, unde s-а gäsit о fusaiolä de gresie cenu§ie §i о buzä ro§cat-gälbuie, lucratä la roatä. MJBN, inv. 1287, 1290.

c. De pe teritoriul fostului CAP, unde se aflä altä a§ezare ruralä de epocä romanä, provine un fragment ceramic ro§u, lucrat la roatä, de tip roman, inv. 2474.

Viile Tecii ( com. Teaca, jud. Bistrita - Näsäud)

ín secolul trecut, pe teritoriul satului au fost gäsite douä statuete romane din bronz, reprezentänd figuri masculine inalte de 16 cm. Singurele referiri se fac la materialul (bronz) din care au fost modelate §i dimensiunile pieselor, färä a fi indicate reprezentärile lor. Ele provin, foarte probabil, dintr-o a§ezare romanä {TIR, L35, 78; Marinescu 1989, 28; Popa 2002, nr. 214).

Dip§a (com. Galatii Bistritei, jud. Bistrita - Näsäud)

a. ín MJBN, din cercetäri de suprafatä efectuate ín punctui „Poderei”, se pästreazä о buzä de castron roman, de culoare ro§ie, executat la roatä, ce provine probabil, dintr-o a§ezare ruralä romanä. MJBN, inv. 6115.

b. C. Gaiu a descoperit in anul 1985, in punctui „Fundoaie”, о a§ezare ruralä romanä, sec. Il-Ill, evidentiatä prin ceramicä de culoare ro§ie (Marinescu 1989, nr. 31; Popa 2002, 78).

Budu§ (com. Budacu de Jos, jud. Bistrita-Näsäud)

in punctui „Pe Clejä”, se gäse§te о a§ezare ruralä romanä, identificatä prin cercetäri de suprafatä, in anul 1988, de cätre C. Gaiu (Marinescu 1989, 10; Popa 2002, 47).

A§ezarea ocupä о terasä inaltä, pe malul stäng al väii Budacului. Dupä aria de räspändire a materialului ceramic, aceasta se intinde pe cca 5-6 ha. Fragmentele ceramice descoperite sunt de culoare cärämizie §i cenu§ie finä, provenind de la oale, dolia, strächini. Este prezentä §i ceramica zgrunturoasä, neagrä §i brunä, de la vase de tip borcan §i oale färä toartä (inf. C. Gaiu).

Budacu de Jos (jud. Bistrita - Näsäud)

a. A§ezare ruralä romanä, in centrul satului, cu cärämizi, tigle §i substructii de piaträ (Marinescu 1989, 10; Popa 2002, 47).

b. in punctui „Fata popii” s-а descoperit un fragment de castron din pastä ro§ie, finä.

Bistrita (jud. Bistrita - Näsäud)

Ín hotarul municipiului Bistrita existä о mare a§ezare de epocä romanä, amplasatä pe prima terasä a räului Bistrita, avänd un perimetru de mai multe zed de hectare. Ea se intinde intre §oseaua care duce la Näsäud, spre nord, §i Spitalul Judetean, sau chiar mai jos, in actualul cartier „Petre Ispirescu”, spre vest, de о parte §i alta a §oselei, spre Vatra Dornei. A§ezarea a fost semnalatä cu ocazia construirii liceului electrotehnic, aici efectuändu-se cercetäri arheologice intre anii 1972-1977. Au fost descoperite §i cercetate sistematic о serie de locuinte de epocä romanä, atät case de suprafatä cät §i semibordeie.

89