Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Arheologie
unde elementele de culturä materialä romanä, provinciale sunt mai rare §i mai slabe iar cele locale, traditionale apar mai persistente (Protase 1968, 511). Domne§ti (com. Märi§elu, jud. Bistrita-Näsäud) a. Zäcämintele de sare de pe Valea §ieului au fost intens exploatate in epoca romanä. In acest sens s-а dezvoltat о importantä a§ezare, Tn care functiona un birou al arenda§ului salinelor §i pä§unilor atestat prin descoperirea unui altar votiv. b. ín centrul satului s-au descoperit, Tn a doua jumätate a sec. al XlX-lea, substructiile unei clädiri cu ziduri din piaträ, cärämizi, douä statuete din bronz §i un altar votiv Tnchinat lui lupiter Dolichenus de cätre un militar dintr-o vexilatie a legiunii X Fretensis. c. Pe maiul stäng al §ieului s-а descoperit un altar votiv. Din cercetärile de suprafatä efectuate de §t. Dänilä (MJBN) Tn punctui „Tabla Pietroasä” au fost descoperite fragmente de ceramicä provincialä romanä, ro§ie §i cenu§ie, lucratä la roatä, precum §i ceramicä dacicä lucratä cu mäna (MJBN, inv. 2300-2308, 2373-2384, 5962-5965) {CIL III, 7625, Gudea 1977, 118; Marinescu 1989, 14; 1/Vollmann 1996, 249) Cu§ma (com. Livezile, jud. Bistrita - Näsäud) Tn colectia Rusu loan din Livezile, se pästreazä о rä§nitä (meta), ce poate fi dintr-o a§ezare clasicä sau dintr-o a§ezare ruralä romanä {Marinescu 1989, 13). Pe teritoriul localitätii sunt mentionate mai multe descoperiri de monede románé §i un inel din aur. Piesele ar putea proveni dintr-un tezaur sau о a§ezare ruralä neidentificatä Tn teren (Neigebauer, 292; Marinescu 1989, nr.29; Popa 2002, 71). Ragla (com. Cetate, jud. Bistrita - Näsäud) ín colectia liceului din Näsäud se mentioneazä о „monedä romanä cu inscriptia Traianus Augustus, aflatä pe hotarul comunei Ragla”. Moneda, Tnsä, sa pierdut. Ea putea proveni dintr-o a§ezare ruralä sau dintr-un tezaur monetär (Neigebauer, 292; Marinescu 1989, nr.29; Popa 2002, 71). §ieu (jud. Bistrita - Näsäud) a. Ceramicä §i cärämizi romane, precum §i о piesä din fier, un intaglio roman (Martian 1920, 37) avänd о gemä cu inscriptia Aure(lius) Speratus Tes(serarius) (CIL, III, 1638), ceramicä romanä semnalatä ca fiind descoperitä Tn vatra satului, apartine probabil, a§ezärii de Ia punctui a (Dänilä 1972, 184). Pe locul actualei §coli, cläditä Tn 1963, s-а gäsit ceramicä romanä (Marinescu 1989, 25; Popa 2002, 189). b. Ceramicä romanä apartinänd altor a§ezäri a fost descoperitä §i Tn punctele „Osäle” §i „Podul Ardanului”. Materialele se pästreazä Tn MJBN (inv. 8524) (TIR L35; Marinescu 1989, 25; Popa 2002, 189). Jelna (com. Budacu de Jos, jud. Bistrita - Näsäud) a. ín secolul al XlX-lea au fost descoperite Tn jurul bisericii substructii conständ din ziduri de piaträ, cärämizi §i tigle, cu §tampila unei cohorte auxiliare §i ceramicä. Posibilä a§ezare ruralä romanä, ce trebuie pusä Tn legäturä cu exploatarea sárii (Goos, 110; Torma, 118; Branga 1980, 108; Popa 2002, 108). b. Prin cercetäri de suprafatä, §t. Dänilä a gäsit, Tn punctui „La Table”, ceramicä romanä ro§ie precum §i fragmente de tigle §i cärämizi provenind dintr-o a§ezare ruralä romanä, inv. 6333, 6337-6338, MJBN. Bärla (com. Märi§elu, jud. Bistrita - Näsäud) 88
