Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Patrimoniu
construit §i 2 sáli pentru §coalá1. ín urma cercetárilor arheologice intreprinse Ia ruinele mänästirii, ín anii 1990 §i 1991, Episcopia Aradului §i Hunedoarei a decis reactivarea mänästirii, sfintirea pietrei de fundatie a noului a§ezämänt monahal avänd loc Ia 29 iunie 1992. Dar satui Cri§an este §i locul de na§tere a douä personalitäti remarcabile din domeniul culturii §i §tiintei romäne§ti, poetul §i scriitorul Vlaicu Bärna (1913- 1999)1 2 §i geologul Viorel Brana (1907-1998)3. Vlaicu Bärna s-а näscut, ín satui Cri§an, Ia 4 decembrie 1913. Numele säu de botez era Virgil-Victor4 5. §coala primarä о frecventeazä ín satele Cri§an §i Valea Bradulur. Apói, urmeazá cursurile Liceului “Avram láncú” din Brad §i ale Facultätii de Litere din Bucure§ti6 7. Vlaicu Bärna debuteazä, ín anul 1934, publicánd о serie de poezii ín revistele “Azi”, “Viata literarä”, “Familia”, “Litere” etc. I se acordä, ín anui 1935, premiul “Ionéi Pavelescu” al Societätii Scriitorilor Románk Debuteazä editorial ín anul 1936, publicánd volumul de poezii “Cabane albe” . In índelungata sa activitate scriitoriceascä a publicat 21 de volume de poezie §i prozä8. A condus о serie de reviste intre care amintim “Astra” (1941), “Astra nouä” (1942-1943), “Cämpia libertätii” (1944), Viata nouä” (1942-1943). La 24 iunie 1998, i se acordä, de cätre “Academia Carpatica” din Bucure§ti, Medalia “Academia Carpatica”, pentru merite culturale exceptional, impreunä cu premiul “Cultura Militans”. Tnceteazä din viatä la 11 martié 1999, fiind inhumat, conform dorintei, in cimitirul satului natal, aläturi de pärintii säi9. Pentru cinstirea memoriei lui Gheorghe Cri§an §i a täranilor din satui Vaca cäzuti in timpul räscoalei, precum §i a activitätii pe täräm cultural a poetului §i scriitorului Vlaicu Bärna, in localitatea amintitä au luat fiintä douä muzee memoriale, Casa memóriáié Cri§an §i Casa memóriáié “Vlaicu Bärna”. Casa memóriáié Cri§an. Din initiativa Muzeului judetean Deva §i cu sprijinul Unitätii militare de vänätori de munte din Brad, in anul 1979, s-a reconstituit casa in care s-а näscut cäpitanul räscoalei din 1784. Pentru reconstituire s-а folosit imaginea casei publicatä in volumul “Räscoala täranilor din Transilvania la anul 1784”, de cätre profesorul loan Lupa§10. Casa este compusä din 2 odäi avänd dimensiunile de 5 x 3,60 m, respectiv 3,70 x 3,60 m, о 1 Ibidem. 2 loachim Lazär, Vlaicu Bärna (1913-1999), necrolog, in Sargetia, XXVII/2, 1997-1998, p. 755- 757. 3 Ibidem, In Memoriam Dimitrian-Laurentiu-Viorel Brana (1907-1998), Tn Sargetia, XXVII/2, p. 743- 745. 4 Directia Judeteanä Hunedoara a Arhivelor Nationale (Tn continuare DJHAN), Protocolul botezatilor satului Vaca (Cri§an) pe anii 1889-1931, p. 63. 5 loachim Lazär, Vlaicu Bärna...p. 755. 6 Maria Razba, Personalitäti hunedorene (sec. XV-XIX). Dictionar, Deva, 2000, p. 51-54. 7 Ibidem. 8 Ibidem. Dintre volumele publicate amintim: “Brume" - роете, Sighi§oara, 1940; Idem, “Turnuri”, Bucure§ti, 1945; Idem, “Minerii din satui lui Cri§an’’, Bucure§ti, 1949; Idem, “Tulnice in тип(Г, Bucure§ti 1950; Idem, “Cerbul ro§u", Bucure§ti, 1956; Idem, “Románul Caterinei Varga", Bucure§ti, 1960; Idem, “Arcul Aurorii’, Bucure§ti, 1962; Idem, “Cänd era Horia impäraf, Bucure§ti, 1962; Idem, “Ceas de umbrä", Bucure§ti, 1966; Idem, “Сира de аиГ, Bucure§ti, 1970; Idem, “Corabia de fum", Bucure§ti, 1971; Idem, “Auster1’, Bucure§ti, 1973; Idem, “Gräuntele timpuluf', Bucure§ti, 1976; Idem, “Patria mea, piai al Mioritei’, Bucure§ti, 1977; Idem, “Sandala lui Empedocle", Bucurefti, 1980; Idem, “Poligonul de tir”, Bucure§ti, 1984; Idem, “Monotonia metronomului', Bucurefti, 1985; Idem, “Cäntec despre tarä", Cluj-Napoca, 1987; Idem, “intre Cap§a §i Corso”, Bucurefti, 1998. 9 Maria Razba, op. cit., p. 51-54. 101. Lupa§, Räscoala täranilor din Transilvania la anul 1784, Cluj, 1934, p. 84. 397
