Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Patrimoniu
anexä (cämarä) de 3,00 x 3,00 m, prin fata cärora trece un coridor lung de 13,80 m §i lat de 1,30 m. Tn sala de dimensiuni mai mid a fost amenajat un interior de casá motesc, iar Tn a doua о expozitie foto-documentarä privind personalitatea lui Cri§an, rolul §i locul säu ín räscoala täranilor de la 1784. ín anul 2004, cu ocazia ímplinirii a 565 de ani de la prima atestare documentará a satului, a 245 de ani de la restaurarea Mänästirii Vaca §i a 25 de ani de la Tnfiintarea Casei memoriale Cri§an, expozitia a fost refäcutä íntr-o conceptie moderné. Prima camerä prezinté un interior de casä motesc, insä mult Tmbogätit, fatä de expozitia initialä, cu női piese achizitionate ín anii din urmä. Se disting Tn mod deosebit tindeele cu motive geometrice, lucrate din cänepä, precum §i mobilierul. О icoanä ferecatä Tn argint, descoperitä Tn podul bisericii din sat, este adäpostitä Tn noua expozitie. Sunt prezentate aid §i diverse obiecte de uz gospodäresc: blide, cancee, donite, cäuce, linguri de lemn, о säräritä, un lingurar, un dulap de colt, о Iádé de zestre bogát ornamentatä cu motive geometrice. Conceptia expozitiei din a douä camerä a plecat de la ideea prezentärii satului sub genericul “Cri§an, un sat istoric din Zarand”. Panoul I prezintä principalele obiective pe care turi§tii ajun§i aid au ocazia sä le viziteze. Cäteva date despre istoricul satului apoi prezentarea obiectivelor: Mänästirea actualä §i ruinele conservate ale vechii mänästiri, §coala primarä ridicatä Tn anul 1899 (azi demolatä), Casa memorialä “Vlaicu Bärna”, Casa “Brana”, Cäminul cultural “Viorel Brana”, §coala primarä “Vlaicu Bärna”, Biserica ortodoxa §i cimitirul etc1. Panoul II se referä la viata bisericeascä din satui Cri§an §i vecinätatea sa. La loc de frunte sunt redate aspecte privind activitatea vechii mänästiri, ca loc de Tnchinare §i lini§te sufleteascä, de promovare a cärtii biserice§ti Tn satele din Zarand, dar mai ales ca loc de §coalä pentru copiii dornici de Tnvätäturä1 2. Este mentionat numele acelui cälugär Pahomie, care a läsat ре о carte bisericeascä (Noul Testament de la Bälgrad, 1648) urmätoarea Tnsemnare: “Scris-am eu Monah Pahomie, Tn Mänästirea Vacii, väleat 1701. Mesiata noiembrie 21 zile”3. Pe acela§i panou este expus un mulaj dupä cahla descoperitä cu ocazia säpäturilor arheologice Tntreprinse la mänästire Tn anii 1990-19914. Cahla cuprinde urmätorul text: “VALEAT 1676 PISAL OLAR lOAN MESTER MESTA MARTIÉ DENI 16”, atestánd puternicele legáturi dinire románii din Transilvania §i cei din Tara Romäneascä. Dupä trecerea cälugärilor de la Mänästirea Vaca la Unirea cu Biserica Roméi, cea mai mare parte a credincio§ilor ortodoc§i din sat §i-a ridicat о bisericä din lemn, distrusä Tn timpul revolutiei din 18485. Tntre anii 1846 §i 18526 comunitatea a ridicat о bisericä impunätoare care §i Tn prezent dominä a§ezarea. Un valoros prapur tricolor a fost donat bisericii din sat, Tn anul 1921, de cätre un grup de locuitorii stabiliti Tn America. Pentru pästrarea acestui valoros cadou, credincio§ii Mihail Magdalina, loan Golda, Lázár Gheorghe, lezan Nicolae, Niaga 1 Vezi plan§a I. 2 Vezi Plan§a III. 3 Adrian Andrei Rusu, loachim Lazär, Gheorghe Petrov , Mänästirea Vaca, in Ars Transsilvaniae, 11/1992, p.145-167. 4 Ibidem. 5 Tn anul 1760-1762, Tn sat existau 2 preoti uniti §i 115 familii ortodoxé (Cf. Virgil Ciobanu, Statistica romnánilor ardeleni din anii 1760-1762, Cluj, 1926, p. 54). 6 DJHAN, Fond Protopopiatul ortodox Brad, Dosar 1/1855, f. 74. Preotul loan Manea cerea, in vara anului 1852, protopopului losif Ba§a sä intervinä la episcopul Andrei §aguna pentru a permite sfintirea noului läca§. 398
