Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Patrimoniu
urmärind promovarea valorilor culturale §i spirituale ale acesteia, sustinerea arti§tilor plastici tineri printr-o serie de expozitii, Tntruniri, precum §i sustinerea, pästrarea §i aplicarea Tn constructs atät urbane, cät §i rurale, a stilurilor artistice vechi. A§a cum reiese din lucrarea „Muzeele Sighi§oarei", din 19331, scopul Tnfiintärii Tn Turnul cu Ceas a muzeului „Sighi§oara Veche” nu a fost numai un deziderat frumos, ci §i unul necesar, acest muzeu nu s-а Tntemeiat pentru о cercetare §tiintificä riguroasä, ci pentru о prezentare a istoriei ora§ului, veche de 800 de ani, §i ca fiecare obiect prezentat Tn camerele muzeului sä ofere vizitatorului о imagine veridica a timpurilor trecute. Astfel, la intrarea Tn muzeu se puteau citi urmätoarele cuvinte: „Nici un popor nu poate sä abia viitor dacä nu-§i cunoa§te trecutul, dacä istoria nu are un tel care sä pregäteascä calea spre viitor”. Tnceputurile au fost modeste, dar deja Tn 1930 exista о colectie veche de piese care ocupa cca 20 de camere. Colectionar pasionat, doctor Josef Bacon a sträns exponatele, Tn maré parte prin puterile proprii, aranjänd §i slujind cu mult zel muzeul cäteva decenii. Printre colaboratorii doctorului Josef Bacon trebuie amintiti profesorul Karl Seraphin, dr. Friederich Krauss, domni§oara pictoritä Betty Schuller, dr. Friederich Meitzer, profesorul Georg Donath, profesorul Julius Hollitzer §i Julius Misseibacher, care, mai tärziu, a preluat conducerea muzeului pänä la nationalizare. Existau nenumärate anecdote despre pasiunea de colectionar a lui dr. J. Bacon, pasiune care s-а transmis §i altor sighi§oreni. Datoritä zelului de a cerceta locuri din gospodäriile oamenilor, a putut fi salvatä minunata u§ä cu intarsii din epoca rena§terii, aflatä Tntr-o cocinä de porci, unde fusese folositä ca material de constructie. Astäzi poate fi admiratä la etajul trei al muzeului. Multe obiecte au fost scoase la luminä din pivnite, poduri §i §uri §i apoi au fost expuse. Se spune cä pacientii s-ar fi revan§at fatä de acest doctor „ciudat”, Tncercänd sä gäseascä asemenea obiecte pentru a-i face о bucurie. Nici nu se putea alege un spatiu mai demn drept sediu al Muzeului decät Tn Turnul cu Ceas, care a fost §i este un veritabil simbol al Sighi§oarei. Situat Tn partea de räsärit a platoului inferior al cetätii, el a fost construit pentru a proteja poarta principalä a ora§ului §i pentru a gäzdui sfatul. Dubia sa functie explicä grija cu care a fost construit de cätre sighi§oreni, aspect sever §i särbätoresc Tn acela§i timp. Turnul cu Ceas a servit §i reuniunilor sfatului §i depozitärii arhivei §i a tezaurului Sighi§oarei. Ridicat Tn veacul al XlV-lea, dar oferindu-ne astäzi aspectui ce l-а cäpätat Tn cel de-al XVI-lea §i mai tärziu, turnul este plin de pitoresc cu dubia sa barbacana - adicä acea amenajare defensivä ce controla accesul Tn cetate, cu metereze, drum de strajä §i galerii de trägere, Tn fine, Tn cele patru turnulete ce simbolizau autonómia judiciarä a cetätii ce avea faimosul „jus gladii”, dreptul seniorial de pedeapsä. Acoperi§ul distrus de marele incendiu din 30 aprilie 1676 a tost refäcut de cätre me§terii Veit Gruber din Tirol §i Filip Bonge din Salzburg §i dulgherul Valentin. Reparat de mai multe ori (1775, 1804) acoperi§ul a dobändit ultima Tnfäti§are Tn 1894, cänd vechea Tnvelitoare a fost Tnlocuitä cu tigle multicolore smältuite. Forma generalä a acoperi§ului (din 1677) poartä pecetea stilului baroc §i are о lungime de 34 m, acoperi§ul este interseciat cu о lantern§ §i urmeazs? dou§ cupole Tn form§ de ceap§, suprapuse, Tntrerupte §i eie cu douä lantomé mai mici. 1 Die Schäßurger Museen, Friebr. K. Horeth Verlag,1933, Schäßburg, pasim. 383
