Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Patrimoniu
Flesa acoperi§ului se termina cu un glob aurit care contine un volum echivalent a zece gáleti. Deasupra bilei se aflä о vergea (barä) pentru schimbärile atmosferice, a§a-numita barä de vreme, pe care se aflä un vultur cu douä capete ín vártul cäreia se aflä girueta - coco§ul care indicä directia väntului. La extremitätile acoperi§ului se aflä patru turnulete. Aceste turnulete au о inältime de 12,5 m, fiind acoperite §i eie cu tigle smältuite. Fiecare turnulet are Tn värf un glob cu cäte un stegulet de vänt. Pe douä dintre aceste stegulete se gäse§te, pe längä о rozetä cu §ase petale, §i anul 1894, data renovärii, iar pe celelalte douä numele celor dói me§teri constructori: Leonhardt §i Kovatsch, care s-au ocupat de renovarea generalä a Turnului, precum §i numele tinichigiului Johann Polder, care a fäcut toate lucrärile din tablä. Edificiul primea la inceputul veacului al XVII-lea un orologiu refäcut la 1648 (i se adaugä sferturile de orä) de cätre Johann Kirstchel, preväzut fiind, dupä moda burgurilor Europei Centrale, cu statui de lemn apartinänd unui baroc rustic, infäti§änd pe zeii pägäni ce personificau zilele säptämänii: Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn, Soarele. Dupä incendiul din 1676, ele au fost refäcute íntre 1677-1678 de acela§i me§ter Johann Kirtschel, care se stabilise ín Sighi§oara ca urmare a cäsätoriei cu о localnicä, iar ín 1684 fusese cooptat ín Sfatul celor 100 de bärbati ai cetätii. Elocventä in acest sens este dedicatia gäsitä pe coperta interioarä a unei Bilblii donate Bibliotecii §colii din Deal de J. Kirtschel, in care sunt mentionate: ziua de 23 XI 1685 §i titlul de AUTOMOTORIUS HOROLOGIORUS DIRECTOR. Actualul mecanism al ceasului este mai nou, fiind executat, la о comandä specialä ín Elvetia, de firma FUCHS §i instalat in Turnul cu Ceas la data de 1 aprilie 1906. A fost plätit de ora§ cu suma de 4000 de florini. Odatä cu reinnoirea acoperi§ului, ín 1894 sunt renovate §i probabil §i revopsite §i figurinele ceasului, conform inscriptiei existente pe umärul stäng al tobo§arului dinspre Ora§ul de Jos, scrisä cu caractere cursive latiné Emil Radler 1894 §i pe umärul stäng al tobo§arului dinspre Ceatate Joseph Kluschy 1894. In partea superioarä a ni§ei apar zilele säptämänii, mecanismul fiind preväzut cu un motor electric. Contactui sistemului, situat la modulul IV al ceasului, se relizeazä la ora 0, cänd päpu§a zilei care a trecut se deplaseazä spre dreapta, fäcänd loc figurinei ce reprezintä ziua urmätoare. Acest mecanism este о inovatie a ceasornicarilor sighi§oreni Konradt, tatäl §i fiul, §i se compune dintr-un motor electric, un sistem cu roatä melcatä care, printr-un ax, antreneazä platforma cu päpu§i. Sub platformä, о serie de bolturi comandä lungimea cursei, decupländ prin intermediul unui microcontact motorul electric. Inovatia constä in sincronizarea mi§cärii diurne a figurinelor la mecanismul electric al ceasului, realizatä in 1964. Toate figurinele ceasului au fost restaurate íntre anii 1999-2001 din fondurile muzeului de cätre Laboratorul zonal de conservare §i restaurare al Muzeului Brukenthal din Sibiu. Tn rändurile care urmeazä dórim sä infäti§äm cititorului cum erau amenajate sálile din Turnul cu Ceas in perioada anilor 1923-1934, amenajare §i organizare aflatä permanent sub patronajul Filialei sighi§orene a Asociatiei „Sebastian Hann” §i a doctorului Josef Bacon. La baza Turnului cu Ceas, unde a fost vechea inchisoare a ora§ului, s-a amenajat о „Camerä de Torturä” unde se prezenta Istoria Jurisdictiei Criminale а ora§ului, piatra de 6 kg legatä de gátul condamnatilor la Stälpul Infamiei din fata Bisericii Mänästirii sau pe Mägarul de Lemn din Piata Mare din Cetate, §i Codul Therezian, expus intr-o vitrinä. Tn anticamera muzeului era expus bustul lui Josef Bacon, realizat de arhitectul Wolfram Theill. Tn continuarea inträrii, in sala in care 384
