Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

din tezaurul de la Borodino)1. Prin aceasta piesele respective se apropie de topoare ale seriei cu extremitatea cefei emisfericá ( cum este cazul toporului de la Doh.

II. Date despre mediul cultural

Majoritatea topoarelor la care am fäcut referire anterior provin din descoperiri Tntämplätoare, cärora nu Ii se cunoa§te contextui arheologic. Exceptiile sunt putine. Piesa de Ia Räcäciuni a fost descoperitä íntr-un mormänt de Tnhumatie atribuit bronzului timpuriu din Moldova2 . Trei topoare cu ceafa cilindricä, cu portiunea orificiului de Tnmänu§are Tngro§atä §i cu nervuri mediene longitudinale, provin din statiuni atribuite culturii Noua.3 Topoare asemänätoare au fost descoperite Tn complexe ale culturii lamnaia4, respectiv cultura catacombelor de pe teritoriul Rep. Moldova.5 Din statiunile atribuite culturii Wietenberg, de la Lopadea Nouä §i Ormeni§ (toate din jud. Alba) provin douä topoare cu ceafa cilindricä. Este vorba despre piese descoperite Tn periegheze, Tmpreunä cu ceramicä Wietenberg.6 Alte douä fragmente de topoare cu proeminentä calotiformä pe ceafa provin de la Cetea (jud. Alba). Cele douä piese sunt atribuite culturii Wietenberg7. Alte douä fragmente de topoare, asemänätoare célúi descoperit la Doh au apärut Tn a§ezarea Otomani de la Vär§and.8

III. Functionalitatea.

De§i confectionate din roci dure, ambele piese pe care le publicäm sunt realizäri de mare finete. Nici una nu prezintä urme de folosire. Acest aspect a fost semnalat §i de alti speciali§ti care au publicat topoare de acest fei.9 Surprinde afirmatia categoricä a M. Florescu referitoare la faptul cä 95 % dintre topoarele cu ceafä cilindricä, confectionate din piaträ au urme de Tntrebuintare §i cä ar fi servit pentru procurarea celor necesare traiului.10 Interesantä ni se pare Tn acest context chiar observatia autoarei, cä Tn cadrul descoperirilor culturii Monteoru apar miniaturi de topoare cu ceafa cilindricä, realizate din lut ars11. Cel mai adesea topoarele de tipul celor descrise de noi sunt socotite topoare de luptä. 12 Alti autori socotesc cä topoarele cu ceafa cilindricä ar fi arme de ceremonie sau mai precis Tnsemne ale puterii.13

IV. Oriqinea

Topoare cu cefa cilindricä, confectionate din cupru apar Tncä din eneolitic, ca posibile replici ale unor piese similare din piaträ14. Ele apartin categoriei A, conform tipologiei realizatä de AI Vulpe, in unele morminte ale culturii ceramicii ornamentate cu §nurul, atribuitä eneoliticului din Moravia §i Silezia, sunt destul de des Tntälnite topoarele din piaträ cu ceafä cilindricä, iar unele au chiar profilul

1 Vulpe, op. с/f.,p. 270-271.

2 Tudor, op. cit., p. 283.

3 Florescu A.C., op. cit.,p. 129, 139.

4 Dergacev 1994, fig. 2A/7, 3/6.

5 Idem, op. cit., fig. 6/3.

6 Boroffka 1994, p. 217, pi. 84/2, 108/4.

7 Andritoiu 1992, p.45, pi. 39 / 32-33.

8 Soná 1975, p.137, pi. 150/17, 151/4.

9 Ha§otti 1985, p. 7-8, fig. 1-2; Tudor, op. cit., p. 286; Ghemi§, op. cit.,p. 663.

10 Florescu M„ 1979, p.112.

11 idem, op. cit. p.

12 Andritoiu, op.cit, p. 45; Tudor, op.cit., p. 283-284; Marinescu, Dänilä 1976, p. 33; Irimia, Bardac 1995-1996, p.18-21; Irimia, op.cit., p. 223; Munteanu, op. cit., p. 416-417.

13 Vulpe 1970, p. 64; Matz, op. cit., p. 55; Tudor, op. cit., p. 288; Ghemi§, op. cit., p.665.

14 Vulpe 1964, p. 460.

36