Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Arheologie
longitudinal u§or curbat1, ceea ce le apropie de piesele categoriei В (Vulpe). Referitor la zona lor de origine, de unde se räspändesc, sunt invocate fie zona nord §i central-europeanä1 2, fie spatiul nord-pontic.3 V. Consideratii finale Dat fiind faptul cä majoritatea topoarelor de acest fel sunt descoperiri Tntämplätoare (ca §i piesele prezentate de cätre női) este riscantä sustinerea unor afirmatii foarte categorice asupra problemelor pe care le ridicä acest gen de descoperiri. Descoperirile din contexte arheologice sigure evidentiazä cä pe teritoriul Romäniei, asemenea topoare din piatrá apar din bronzul timpuriu (mormäntul de la Räcäciuni) pänä in perioada tärzie a epocii (piesele din statiuni ale culturii Noua). Unele piese de acest fei sunt atribuite chiar perioadei culturii Cotofeni.4 Topoarele publicate de noi le atribuim epocii bronzului, iar exemplarul fragmentar de la Doh ar putea fi legat, ipotetic de locuirea Wietenberg din punctui "La izvoare" unde a fost descoperit. Cäteva jaloane cronologice sunt oferite de descoperirile mai importante. Se sustine, cä depozitul de la Borodino nu poate fi datat mai devreme de sec. XV-XIV Í. Hr.5 Analize C14 efectuate pe materiale ce provin dintr-un complex tumular descoperit Tn Daghestan, unde au fost descoperite ca obiecte de inventar §i topoare din piaträ cu ceafa cilindricä au evidentiat date plasate Tntre 2851-2367, respectiv 2194-1780 i. Hr6. A§adar, cadrul cronologic al evolutiei topoarelor cu ceafa cilindricä este foarte Tndelungat. Aceastä evolutie poate fi sesizatä §i sub aspect tipologic, de la exemplarele cu profilul drept, spre cele cu profilul curbat §i lama arcuitä, semilunarä. Topoarele cu ceafa cilindricä apar pe un spatiu vast, Tn medii culturale diferite. Probabil existä о zonä de origine a acestui tip de topoare, de unde se räspändesc mai apói. Räspändirea lor pe un spatiu vast, nu se leagä neapárat de comertul la distantä. Procesul trebuie vázut Tntr-un context mai amplu, al comunicárii la nivel ideatic Tntre elite, ceea ce a dús la adoptarea de cätre aristocratia tribalá, de cätre pätura de räzboinici, a unor tipuri de obiecte de prestigiu originäre din zone mai avansate. Aceasta este functia ре саге о atribuim §i pieselor pe care le publicäm. Nu excludem posibilitatea ca unele topoare sä fi servit §i drept arme. Pe de altä parte trebuie avutä Tn vedere posibilitatea ca aceea§i piesä sä detinä functii diferite de la un grup etnic la altul7. Cél putin toporul de la Prodäne§ti nu putea servi unui scop räzboinic, dat fiind faptul cä orificiul de Tnmänu§are, Tngust nu permitea fixarea unei cozi suficient de rezistente comparativ cu greutatea piesei. 1 Sebela 1999, pl. 148/1,4-5; 152/5, etc. 2 Munteanu,op.cit., p. 416-417; Tudor, op. cit., p. 287. 3 Lichardus, Vladár, op. cit., p. 43-44,Ghemi§. op. cit., 665 4 Roman 1976, pl. 9/1,6. 5 Lichardus, Vladár, op. cit., p. 43-44. 6 Gadziev et alii 2000, p. 89-91, fig. 46, 48 / 246, 281, 340-341. 7 Vulpe 2001, p. 211-214 37
