Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

bronzul tärziu. Fragmentul de topor descoperit Tn acest punct a fost recuperat dupä lucrärile de amenajäri fundare. ín ceea prive§te legarea lui de un posibil nivei de locuire, eredem cä ar trebui excluse Tn acest caz, locuirea din neoliticul tärziu, respectiv cele din perioada secolelor III - IV §i X - XI.

I.b Tipoloqie. Analogii

Din punct de vedere tipologic ambele piese pot fi Tncadrate Tn categoria topoarelor cu ceafa cilindricä. Aceastä categorie include atät piese din metal (cupru, bronz, argint), cät mai ales din piaträ1. Cele realizate din piaträ sunt cele mai numeroase §i Tn general este vorba despre piese de о calitate superioarä, foarte bine finisate, lucrate adesea din rod foarte dure. Atentia pentru detalii este vizibilä Tn cazul piesei de la Prodäne§ti, mesterül redänd fidel chiar §i nervurile longitudinale de pe partea superioarä, respectiv inferioarä a piesei. Piesa de la Prodäne§ti este о reproducere fidelä a unei piese de metal, turnatä Tn tipar bivalv. Nervurile longitudinale reproduc Tntocmai bavurile ce rämän Tn urma turnärii Tn tipar bivalv. Pe längä redarea acestor nervuri longitudinale, piesa de la Prodäne§ti se remarcä §i prin amintita Tngro§are din zona orificiului de turnare. О piesä ce prezintä acelea§i caracteristici provine din localitatea Dumbrava (jud. Satu Mare)1 2. Din zona sudicä §i sud-esticä a Transilvaniei provin topoarele descoperite la Fägära§ (jud. Sibiu)3 respectiv Cernatul de Sus (jud- Covasna)4. Mult mai freevente par sä fie topoarele cu ceafä cilindricä, pe care sunt redate asemenea nervuri longitudinale, Tn zonele est-carpatice: Bräila5 §i Pietroiu (jud. Bräila)6, Sarichioi (jud. Tulcea)7, Räcäciuni8, Täväräde§ti (ambele jud. Bacäu)9, etc.

Prin caracteristicile enuntate mai sus, toporul de la Prodäne§ti se apropie §i de piese similare, din mult mai cunoscutele descoperiri de la Borodino10 11, respectiv Troia, nivelul II (depozitul L)11.

Piesa de la Doh, se distinge prin proeminenta calotiformä de pe ceafä. Dupä cum sublinia colegul C. Ghemi§ acest element distinctiv apare Tncá din eneolitic, pentru ca mai apói, Tn epoca bronzului, sä devinä mai freevent, inclusiv pe topoare din bronz12.

Publicánd depozitul de la Tufa, AI. Vulpe propunea о tipologizare a topoarelor cu ceafä cilindricä. ín categoria A au fost incluse topoarele din aramá sau piaträ cu profilul longitudinal drept. Categoria В include piese socotite mai recente comparativ cu cele ale primei categorii. Aid sunt plasate topoarele cu ceafa cilindricä §i profilul longitudinal curbat Tn jós cu mentiunea cä existä atät piese cu terminatia cefei simplä, planá (cum este cazul piesei de la Prodáne§ti), cät §i topoare la care se observä lätirea §i rotunjirea terminatiei cefei (exemplare

1 Vulpe 1959, p.265-276; idem, 1964, p. 457-466; idem, 1970, p.33; idem, 1996,pl. 1/4.

2 lerco§an 1981-1982, p. 659-660

3 Irimia 1978, p. 223-235, fig. 3.

4 Roska 1942, p.88, nr.40, fig. 108.

5 Munteanu 1991, p. 409, fig. 16.

6 idem, op. cit., p. 413, fig. 1 a-f.

7 Vasiliu 1996, p. 15, pl. II/5, V/8.

8 Tudor 1973, p. 283-290.

9 FlorescuA.C. 1991, p. 129, fig. 158/5, 159/6.

10 Lichardus, Vladár 1996, pi. 231-5.

11 Matz 1969, p. 55. pi. 7; Vulpe 1959, p. 271, fig. 5/5-7.

12 Ghemi§ 2001,p, 664. Pe längä piesele semnalate de C. Ghemi§, mentionäm §i fragmentul de topor descoperit la Blaj (jud. Alba) - cf. Tatai 1973, p. 699, fig. 3/6.

35