Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Activitatea religioasä a lui Todea, Tn afara unei pregätiri religioase a detinutilor, urmärea sä demonstreze “cä nu existä deosebiri fundamentale íntre cele douä biserici §i cä trebuie pänä la urmä sä se ajungä la unirea tuturor bisericilor intr-una singurä”.1 ín continuarea notei, erau redate §i recomandärile episcopului privind conduita detinutilor. Pentru evitarea “suferintelor inutile”, el índemna la supunere §i ascultare fatä de administratia penitenciarului. ín urma unei convorbiri pe care “lonescu Mircea” a avut-o cu Todea, acesta din urmä nu a ezitat sä-i vorbeascá despre “momentul catolic”, care ín viziunea sa va veni ín Románia §i care va repune Biserica Greco-Catolicä ín drepturile ei fire§ti.1 2 La data de 26 iulie 1960, It. máj. Costea a avut о íntálnire cu sursa “Dinu Drágán”, pentru obtinerea de date suplimentare privind activitatea episcopului Todea §i a clerului greco-catolic ín penitenciarul din Dej. Tntälnirea respectivá nu s-а desfä§urat ín camera de anchetá a penitenciarului din Dej, ci ín aceea a Serviciului Vili al regiunii M.A.I. Timi§oara.3 О explicate plauzibilä pentru locatia unde a avut loc íntálnirea о reprezintä procedura mutärii frecvente a detinutilor din penitenciare. Avänd in vedere munca informativä derulatä neintrerupt in inchisorile comuniste, este posibil sä avem de-а face cu un detinut recrutat §i instruit íntr-o anumitä problematicä, dar care а fost temporar mutat intr-unul din penitenciarele regiunii Timi§oara, pentru obtinerea de informatii din partea detinutilor cantonati aici. ín fine, о altä variantä este aceea cä mutarea detinutului a fost realizatä tocmai in ideea recrutärii lui, deplasarea in alt penitenciar fiind о conditie a conspirärii procesului fatä de ceilalti detinuti de la penitenciarul din Dej. Un argument ín acest sens il reprezintä faptul cä sursa “Dinu Drágán” a fost adusä inapoi in penitenciarul din Dej pentru documentarea activitätii episcopului Alexandru Todea, el primind sarcini, de aceastä datä in calitate de agent, in cadrul planului de mäsuri alcätuit de It. maj. Costea Victor in acest sens. Spre deosebire de ceilalti informatori, “Dinu Drágán” cuno§tea mai indeaproape structura grupului din jurul lui Todea. Potrivit datelor furnizate de el, in camera nr. 55, sectia a lll-a penitenciarului, grupul preotilor greco-catolici se compunea din: episcopul Alexandru Todea, episcopul losif Schubert, preotul loan Baltaizer, cälugärul Mihai Rotaru, preotul armeano-catolic Francisc Diarian §i preotul losif Waltner.4 Legat de episcopul Todea, informátorul a afirmat cä l-а cunoscut in timpul deplasärii de la penitenciarul de la Pite§ti la cel din Dej, prilej cu care a asistat la о slujbä in ziua de Rusalii, slujbä care “a fäcut asupra detinutilor о impresie foarte bunä, cu atit mai virtos cä s-au väzut pu§i pe drum, ne§tiind ce se va intimpia cu ei in viitor”. Este §i motivul pentru care “sursa a devenit foarte atent asupra acestei personalitäti proeminente, despre care a auzit lucruri foarte interesante”.5 Calitätile episcopului se pare cä l-au cä§tigat §i pe episcopul ortodox Vasile Leu, care a devenit in scurt timp “un aderent al ideii de unire a bisericilor nationale romine§ti”, incercänd in cadrul dezbaterilor cu Todea sä stabileascä in ce forrná 11bidem, fila 38. 2lbidem, fila 39. 3lbidem, fila 28 §i 32. 4lbidem. 5lbidem. 352
