Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
putea fi ea Tnfäptuitä, astfei Tncät sä fie exclus “odatä §i pentru totdeauna orice diferend Tntre biserica catolicä §i cea ortodoxa”.1 ín derularea activitätii lui Todea pe linie religioasä, s-а remarcat Mihai Rotaru, cälugär din ordinul minoritilor, originär din Moldova, care a fäcut trecerea de la ritul latin la cel oriental ínainte de a fi arestat.1 2 Considerat mäna dreaptä a episcopului, el era cel care executa “programul religiös zilnic” de rugäciuni.3 Pe längä slujbe religioase §i predici, episcopul Todea obi§nuia sä tinä anumite prelegeri pe teme religioase. Unul dintre subiectele acestora se referea la revelatiile cälugäritei lonela, despre care se considera cä sunt un semn al unor schimbäri majore ce se vor petrece ín Románia.4 La aceste prelegeri participau majoritatea clericilor din camera penitenciarului. De multe ori, insä, dezbaterile pe teme religioase alunecau spre problemele de ordin politic, discutiile aträgänd §i detinutii care nu aveau о pregätire teologicä. ín penitenciarul de la Dej, destul de bine era reprezentat §i cultul romanocatolic. ín ceea ce-l prive§te pe episcopul losif Schubert, urma§ul defunctului arhiepiscop §i mitropolit romano-catolic de la Bucure§ti, Alexandru Cisar, informátorul constata, pe lángé vársta destul de ínaintatá a acestuia (la vremea respectivá avea 70 de ani), faptul cá era foarte retras, “adíncindu-se zilnic ín rugäciuni §i meditatiuni”. Aláturi de el se aflau fo§tii säi capelani loan Baltaizer, Mátéi Pojar §i loan Menges. losif Schubert era considerat mai putin talentat decát episcopul Todea, influenta lui ín rändul detinutilor fiind limitatá. Se considera cä datoritä stärii precare de sänätate §i värstei el nu va mai putea activa in viitor.5 Főstül cancelar episcopal romano-catolic din Timi§oara, losif Waltner, era calificat drept “un temperament vehement §i о fire foarte rafinatä”. Observator tacit, evita sä se implice ín problemele religioase, omorändu-§i timpul cu teoremele matematice §i “ipotezele moderne in §tiintele naturale”. Era vizát pentru obtinerea de “anumite preciziuni in legäturä cu cancelaria /aula/ unde a figurat in calitate de secretar loan Heber”. Sursa “Dinu Drágán” reu§ise sä obtinä date care confirmau faptul cä Waltner §i Heber au transmis cätre Nuntiaturä informatiile obtinute din teritoriu, “de la protopopi §i alti angajati ai institutiilor catolice”. ín penitenciar au avut parte de repro§uri din partea unor detinuti, care le imputau о anume neglijentä privind furnizarea datelor despre preotii dizidenti in timpul anchetei organelor de Securitate.6 Aläturi de losif Waltner, in penitenciarul de Ia Dej activa Adalbert Boros, care a fost consacrat episcop clandestin in 1948 de cätre Nuntiatura Apostolicä de la Bucure§ti, vicarul general episcopal losif Pless7 §i preotul catolic Matei Bitenbinder din localitatea Pincota, raionul Arad, unul din secunzii lui Boros. Mai 11bidem. 2lbidem, fila 30. 3lbidem, fila 29. Potrivit datelor furnizate de “Dinu Drägan" aceste rugäciuni publice erau intemeiate pe “formule tip” care se folosesc de preoti la altar pentru poporul credincios §i prin eie era “invocat §i comemorat inainte de toate preafericitul Papa”. 4lbidem. Revelatiile cälugäritei lonela (Maria Cotoi) sunt redate §i in cuprinsul circularelor care sau vehiculat Tn cadrul mi§cärii de rezistentä greco-catolicä. Se pare cä aceste revelatii au avut loc la Reghin, Blaj §i Bucure§ti, Tn perioada 1948-1949. Scenele legate de “cazul lonela” au fost fotografiate la Bucurefti de “fratele lustin”, Tntemnitat §i el la penitenciarul din Dej, 5lbidem, fila 30. 6Ibidem, fila 31. 7Ibidem Conform notei informative, la cei 80 de ani ai säi, el rämäsese fidel jurämäntului de credintä. In absenta episcopului Pacha, vicarul general losif Pless a administrat pentru un timp dieceza catolicä Timisoara. 353
