Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
germane confesionale (evanghelice §i catolice) sau de stat care au fost preluate de cätre Grup. Deosebirea dintre §colile etnice §i cele confesionale sau de stat trebuia sä fie, conform revendicärilor, urmätoarea: pe cänd §colile confesionale se aflau sub conducerea §i administratia autoritätilor eclesiastice, iar cele de stat sub administratia exclusivä a organelor etatice, §colile etnice urmau a fi puse sub conducerea §i controlul propriu al etniei germane din Románia, organizatä ca persoanä juridicä publica, conform decretului-lege din 21 noiembrie 1940. Ministerul Culturii Nationale §i al Cultelor T§i rezerva un drept de control formal, in sensul cä amintita institute guvernamentalä nu putea decät sä fie de acord cu propunerile Tnaintate de conducerea Grupului. ín temeiul statutului G.E.G. din Romania, minoritatea germanä a format о “persoanä juridicä romänä de drept public “ (art. 1), din care trebuiau sä facä parte, in mod obligatoriu, toti cetätenii romäni de origine germanä, pentru ca mi§carea politicä germanä sä nu se fragmenteze in mai multe organizatii. Mai mult, aceastä persoanä juridicä publicä a primit misiunea de a mentine §i consolida viata nationalä a comunitätii etnice §i, in acest scop, a avut competenta de a lua, cu aprobarea conducätorului statului román, dispozitii cu caracter de obligativitate pentru membrii säi. Tn felul acesta, G.E.G. a dobändit о anumitä independentä fatä de organismele statului, independentä care a avut toate caracteristicile unei veritabile autonomii. Competenta teritorialä a Grupului a imbräcat forma unei autonomii personale, adicä a unei organizatii inzestrate cu о largä independentä fatä de stat, care grupa pe toti cetätenii romäni de origine etnicä de pe teritoriul Romäniei. De fapt, nici nu era posibil invocarea unei autonomii teritoriale locale, intrucät elementul german avea о distribute insularä in mijlocul masei romäne§ti. О grupare a lui pe baze teritoriale s-ar fi putut realiza numai in circumscriptii cu intindere redusä, rämänänd pe dinafarä un insemnat numär de etnici germani, a cäror re§edinta se gäsea in localitäti cu populatie mixtä, dar preponderant romäneascä.1 Prin urmare, G.E.G. nu a avut Statut de stat in stat, ci doar unii ideologi din rändurile sale au gändit §i s-au exprimat altfel.* 1 2 Relativ la Grupul Etnic German din Romania §i la exponentul säu politic, respectiv Partidul Muncitoresc National-Socialist, trebuie fäcutä о delimitare precisä intre cele douä notiuni. G.E.G. ii cuprindea pe toti cetätenii romäni de origine germanä care erau obligati sä se inscrie in aceastä organizatie. Cei care refuzau erau exclu§i din intreprinderi §i din functiunile publice. ín Partidul Muncitoresc National-Socialist erau cooptati numai indivizi amänuntit verificati in timp §i spatiu §i care, dupä initieri §i incercäri de tot felul, se dovedeau adepti convin§i ai nazismului. La declararea lor ca membri, ace§tia primeau un carnet de culoare ro§ie care purta un numär de ordine. Cu cät era mai mic acest numär, profesionale sau de asistentä socialä precum: die Einsatzstaffel §i die Deutsche Mannschaft, ambele cu caracter paramilitar, die Deutsche Jugend, die Deutsche Lehrerschaft, die Frauenwerk, die Winterhilfswerk, die Deutsche Arbeiterschaft, die Landesbauernschaft etc. 1 Tudor Dräganu,Noul Statut juridic...,p. 295.. 2Pentru amänunte privind ideológia acestei organizatii vezi Michael Kausch, Neue Rechtsgrundsätze durch die Karlsburger Beschlüße, Timisoara, 1940 sau Tudor Dräganu, Cäteva considerapi asupra literaturii germane privitoare la Banat, Tn Transilvania, Sibiu, 1944, nr. 10-12, p. 789-815. Consideräm, pe bunä dreptate, cä afirmatia privind statutul de stat Tn stat al G.E.G. este fortatä §i nu poate fi acceptatä de cei care se ocupä de aceastä perioadä. Statul román, índeosebi dupä “divortul" violent cu legionarii, principalii sustinätori ai “noii ordini” germane Tn Romania, nu a creat conditiile necesare pentru materializarea intentiilor venite dinspre echipa de conducere a Grupului. 339
