Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

cu atät membrul era considerat mai marcant. Cei care erau primiti ín partid trebuiau, indiscutabil, sä facä parte din G.E.G., dar nu toti din G.E.G. erau §i membri ai partidului. ín fiecare comunä ruralä a existat о organizatie de partid condusä de doi membri: unul din partea organizatiei de bárbati §i unul din partea organizatiei de féméi. ín comunele rurale, de regula, pre§edintii proveneau din rändul Tnvätätorilor §i invätätoarelor, doar in cazuri foarte rare dintre agricultori sau meseria§i. índrumátorul spiritual §i politic, propagandistul de marcä era, insä, preotul evanghelic. Fiecare organizatie localä sau regionalä avea arhivä proprie care, in general, pástra: tabelele nominale cu membrii Tnscri§i, cu functia §i calitatea fiecäruia; tabelele cu cotizanti; fi§ele de membru; corespondenta referitoare la activitatea partidului etc. Dupä 23 august 1944, organizatiile de partid au primit cuvänt de ordine sä ascundä intreaga arhivä pe la biserici sau pe la casele parohiale. ín unele cazuri, a§a cum s-а intämplat §i in judetul Tárnává Mare, documentele au fost distruse, ín parte sau chiar in totalitate. ín aceste conditii, este dificilä reconstituirea activitätii G.E.G. §i a partidului german din perioada 1940-1944, din putinele referinte identificate in lucrärile publicate, fiind nevoiti a accepta ca surse primäre, cu rezervele care se impun, documentele produse de cätre Prefectura §i primäriile judetului sau organele de jandarmerie §i politie, dupä desfiintarea acestei organizatii, prin Legea 485 din 1944.1

Germanii din Romania, indeosebi sa§ii din Transilvania §i §vabii din Banat, in ciuda tuturor vicisitudinilor timpului (räzboaie, schimbäri de regimuri politice, revolutii etc.) nu au incetat nicicänd a se considera ca fäcänd parte din natiunea germanä. Ata§amentul politie §i spiritual al acestora fatä de tara de origine nu a fost niciodatä pus la indoialä de curentele adverse care s-au manifestat de-a lungul timpului pe scena politicä a acesteia, atitudinea lor fiind determinatä, in mod consecvent, de Germania oficialä, indiferent de partid, personalitate sau régim politie. Astfel, a fost acceptat, cu putine rezerve (indeosebi cercurile clericale §i о parte dintre personalitätile politice conservatoare) §i nazismul, instaurat in anul 1933, о datä cu venirea lui Hitler Ia putere, care, atäta timp cät acesta s-а aflat in opozitie, nu avea adepti in Romania decät in rändul tineretului intors de Ia studii din Germania. Doar mai tärziu s-а ata§at ideii §i atitudinii hitleriste §i majoritatea populatiei germane care a acceptat nazismul, considerat cel mai ideal régim politic pentru germanii de pretutindeni.

ín főstül judet Tárnává Mare, unitate administrativ teritorialä care, la Recensämäntul general al populatiei din anul 1930, avea о populatie de 147994 locuitori, din care 44,8% románi, 39,7% germani, 11,8 % maghiari, 0,7% evrei etc., hitlerismul §i-a fäcut simtitä aparitia incä din a doua jumätate a anului 1932, in 21 de comune, sub influenta “Mi§carii National-Socialiste de íntrajutorare а Germanilor din Romania” (Nationalsozialistische Selbsthilfebewegung der Deutschen in Rumänien-NSDR), care luase fiintä la 21 mai 1932, la Sibiu, cu Statut de partid politie, condus de Fritz Fabritius. Dupä infiintarea organizatiei judeteane Tárnává Mare, cu sediul la Sighi§oara, in frunte cu Alfred Pomarius, curentul hitlerist pätrunde in toate comunele cu populatie säseascä, majoritarä sau nu, inregistränd un numär de 421 de membri. Programul acestei organizatii 1 2

1 Vezi Tn acest sens §i Michael Kroner, Horst Göbbel, Flucht-Deportation-Enteignung- Entrechtung, Die Siebenbürger Sachsen-23. August 1944 bis 1947, Nürnberg, 1994, p. 53-57.

2 Referindu-se la cauzele pätrunderii hitlerismului in rändul masei de agricultori §i la mijloacele folosite de propaganda nazistä, Georg Langer scria, Tn 1935:”ln mäna celor de la Wilhelmstraße, tanárul german hitlerizat din Romania e un sóidat al planurilor politicii externe a Reich-lui; Tn

340