Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

acordarea de drepturi politice egale tuturor cetätenilor unui stat, ci se impunea, pentru comunitätile etnice, ca entitäti cu о existentä juridicä proprie, §i organizarea unor institutii juridice, care sä le asigure participarea la viata politicä, íntr-o proportie corespunzätoare cu importanta lor. Se urmärea, astfei, transformarea statului national Tntr-un stat de nationalitäti (Nationalitätenstaat). Mai mult chiar, unii autori solicitau ca acestea sä fie inzestrate §i cu о personalitate juridicä de drept international, Tn sensul de a li se recunoa§te capacitatea de a avea drepturi §i obligatii internationale §i de a se a§eza ca párti Tn fata tribunalelor internationale.1

Tn contextui blitz-krieg-ului german, devastator Tn primii säi ani de desfä§urare, au fost create conditiile necesare pentru ca amendamentele Tn sens national-socialist la dreptul nationalitätilor sä se concretizeze Tn texte juridice. In Romania, traducerea Tn norme legislative a ideologiei national-socialiste s-a realizat prin Decretul-Iege nr. 3884 din 21 noiembrie 1940 privind constituirea G.E.G.. Acest instrument judic nu a fost, Tnsä, singurul izvor de drept pe care s-a Tntemeiat noul Statut al minoritätii germane din Románia. La baza sa au mai stat protocolul de la Viena, Tncheiat, la 30 august 1940, Tntre Germania §i Románia §i decretul lege nr. 3097 din 8 noiembrie 1941, prin s-a reorganizat Tnvätämäntul german din Románia.1 2 ín scopul mentinerii identitátii etnice germane, pe baza Protocolului amintit, guvernul román se obiiga sä recunoascä deplina egalitate a membrilor G.E.G. cu cetätenii de origine etnicä romänä §i sä accepte completarea statutului acestei organizatii Tn sensui Hotärärii de la Alba lulia, de la 1 Decembrie 1918.3 Era pentru prima oarä cänd Rezolutiei Marii Adunäri Nationale i se conferea calitatea de act juridic. Decretul-lege 3097 din 8 noiembrie 1941, referitor la organizarea Tnvätämäntului german din Románia acorda G.E.G. dreptul de a Tnfiinta §i conduce §coli de grad primär, secundar, teoretic §i practic, precum §i institute de culturä germane de orice categorie. Sectia §colarä a Grupului era investita cu dreptul de a pregäti Tnvätätori, de a propune, pentru numire, Ministerului Culturii Nationale §i al Cultelor, profesorii de grad secundar §i Tnvätätorii, de a alcätui programele de Tnvätämänt care urmau a fi supuse spre aprobare ministerului etc. La solicitarea Partidului National- Socialist German din Románia4 s-au creat §colile etnice Tn locul fostelor §coli

1Tudor Dräganu, Influenta doctrinei national-socialiste asupra noului Statut al Grupului etnic german din Romania, Bucure§ti, 1941 sau Noul Statut juridic al Grupului Etnic German, Tn Transilvania, Sibiu, anul 73, aprilie, nr. 4,1942, p. 289-303.

2Tudor Dräganu, Noul Statut juridic..., p. 293.

3Pentru amänunte despre acordul cu privire la tratamentul germanilor etnici din Romania, vezi Mihail Manoilescu, Dictatul de la Viena. Memorii. lulie-august 1940, Editura Enciclopedicä, Bucure§ti,1991, p. 223 §i Auricä Simion, Régimül politic din Romänia ín perioada septembrie 1940-ianuarie 1941, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976, p. 166. Dupä afirmatia lui Andreas Hillgruber, situatia germanilor din Romänia n-ar fi impus un asemenea document, dar Germania dorea sä demonstreze cä are о pozitie identicä atät fatä de Ungaria cät §i de Romänia. (Andreas Hillgruber, Hitler, regele Carol §i maregalul Antonescu. Relatiile germano-romäne 1938-1944, Bucure§ti, Editura Humanitas, 1994, p. 105-108; Vasile Ciobanu, op. с/f., p.237)

4Partidul Muncitoresc National-Socialist German din Romänia, care a luat fiintä la 9 noiembrie 1940, avändu-l conducätor pe Andreas Schmidt, a fost exponentul politic al Grupului Etnic German, prezentänd о mare asemänare cu aceea a NSDAP-ului german. Organul suprem de conducere era Führer-ul (Volskgruppenführer). Partidul prezenta о serie de subdiviziuni teritoriale identice cu cele ale NSDAP: 1. Die Gauleitung (directiunea regionalä), 2. Die Kreisleitung (directiunea de circumscriptie) 3. Die Ostgruppeleitung (directiunea grupului local). Partidul Grupului Etnic German din Romänia era Tmpärtit pe 4 regiuni geografice: 1. Gau Altreich (Vechiul Regat); 2. Gau Siebenbürgen (Transilvania); 3. Gau Banat §i 4. Gau Bergland, cu sediul la Deva. Tn cadrul acestui partid se mai aflau о serie de alte formatiuni politice, economice, culturale,

338