Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

CONSIDERATU PRIVIND CONSTITUIREA §1 ACTIVITATEA GRUPULUI ETNIC GERMAN DIN ROMÁNIA. PRIVIRE SPECIALÄ ASUPRA JUDETULUI TÁRNÁVÁ MARE VIRGIL PANÄ Considérations sur la constitution du Groupe Ethnique Allemand de Roumanie. Apergu spécial sur le département Tárnává Mare (Résumé) Dans Гintroduction de son étude, l'auteur fait quelques considérations générales sur la Constitution du Groupe Ethnique Allemand de Roumanie et son activité pendant les années 1940-1944. Dans le partié concernant le département Tárnává Maré, l'unite administrative, dönt la population était formée de 44,8% roumains, 39,7% allemands, 11,8% hongrois, 0,7% juifs etc., sont analysées les racins politiques du mouvement nazi qui ont méné, finalement, a la constitution de Гorganisation départamentale du Group, l'atitude de la population allemande, surtout de ses leeaders, en ce qui concérne les autres ethnies et les conséquences supportées par les membres de cette organisation politique á la fin de la deuxiéme guerre mondiale (la déportation en U.R.S.S.) Constituirea Grupul Etnic German (G.E.G.), recunoscut prin Decretul— lege din 21 noiembrie 1940, reprezintä urmarea fireascä a dezvoltárii ín sens national-socialist a mi§carii politice germane din Romania, indeosebi dupä ascensiunea nazismului in Germania.1 Dupä cum este deja cunoscut, Tratatele minoritätilor, elaborate la Conferinta de Pace de la Paris (1919-1920), protejau doar indivizii, fiind fundamentate pe doctrina juridicä conform cäreia garantarea drepturilor politice, publice §i civice ale cetätenilor minoritán trebuie sä constituie menirea oricärui drept al minoritätilor. Conform mentionatelor tratate, grupurile etnice nu se bucurau eie Tn§ile de о protectie international, ci doar membrii care alcätuiau minoritatea erau pu§i sub scutul unor norme de drept. Prin urmare, sistemul tratatelor minoritätilor nu acorda personalitate juridicä grupurilor etnice, nedorind crearea de state in stat.1 2 Acestui sistem, considerat individualist de cätre doctrinarii national­­sociali§ti, fie din Germania fie din Romania, i-a fost opusä conceptia comunitarä de protectie a grupurilor etnice, conform cäreia solutia echitabilä a problemei minoritätilor etnice trebuia sä porneascä nu de la individ ci de la comunitate. Principiul egalitätii de drept a indivizilor trebuia, a§adar, completat, conform acestei doctrine, cu principiul egalei indreptätiri a nationalitätilor. Din aceastä idee decurg un numär important de consecinte juridice care nu fac obiectul acestui studiu, drept pentru care vom analiza sumar doar cäteva dintre acestea. ín primul ränd, in temeiul egalei indreptätiri a nationalitätilor, amintita doctrinä comunitarä presupune cä pentru a se realiza adevärata egalitate intre membrii grupului etnic §i populatia majoritarä, nu era suficient doar 1 Vezi, Tn acest sens Vasile Ciobanu, Contributu la cunoa§terea istoriei sa§ilor transilväneni 1918- 1944, Sibiu, Editura Hora, 2001, p. 159-265. 2 Vezi amänunte la Virgil Panä, Miinoritari §i majorítari in Transilvania interbelicä, Tärgu-Mure§, Editura TIPOMUR, 2005, p. 30-78. 337

Next

/
Oldalképek
Tartalom