Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Cu toate acestea, Luan Manuel de la Aldea, ata§atul de presä spaniol, care revenise dintr-o cälätorie Tn Turcia, unde avusese Tndelungi discutii cu von Papén, declara cä, «Tn ciuda zvonurilor care circulau, Germania nu va ataca aceastä tarä pentru cä dorea ca ea sä-§i mentinä neutralitatea; singurul pericol al Turciei vine din partea anglo-americanilor. ín plus pozitia era foarte profitabilä pentru Turcia, prin exportul enorm de produse aceasta Tmbogätindu-se foarte mult.»1

De-а lungul lunii octombrie 1942, Tn presa turcä erau publicate mai multe articole legate de nemtelegerile dintre romäni §i unguri. Sub titlul íntre Románia §i Ungaria, publicat Tn ziarul Haber, autorul articolului, Husein Yalcin, semnala desele interventii ale Ministrului de Externe german, von Ribbentrop, care se vedea nevoit a Tmpäca cele douä popoare care se du§mäneau, Tntre cele douä täri «mocnind о urä Tnver§unatä care izbucnea la cél mai mic prilej.»1 2 Ziaristul remarca faptul cä nemtelegerile dintre cele douä state fuseserä iscate §i din cauza tratamentului diferit la care fuseserä supuse din partea Germaniei. «Prin decizia de a da Transilvania Ungariei, Germania a ränit puternic Románia; pe de altä parte, a obligat-o sä intre Tntr-un räzboi Tmpotriva Rusiei Sovietice, unde a suferit mari pierderi. Ungaria, dimpotrivä, a beneficiat de tratamentul unui copil favorit, iar Románia a fost tratatä ca un copil adoptiv.»3

Relatiile dintre Románia §i Turcia erau prezentate de Suphi Tanrioer Tntr-un interviu acordat ziarului Cumhuryet din Istanbul. Guvernul turc punea Tn acela§i context problema Strämtorilor cu cea a gurilor Dunärii §i deci, avea tot interesül sä sprijine ideea unei Basarabii romäne§ti sau, Tn cazul unei intransigente sovietice, a rämänerii Tn posesia Romäniei a cel putin trei judete basarabene danubiene. Se sublinia faptul cä «la Ankara atmosfera era favorabilä punctului de vedere romänesc nu doar Tn privinta Basarabiei, ci §i al Transilvaniei.» Guvernul turc socotea cä «o Romänie puternicä la gurile Dunärii §i la intrarea Tn Balcani este §i о chezä§ie a situatiei Turciei dinspre URSS.»4

ín planul politicii interne din Turcia, Tn martié 1943 fusese aleasä Marea Adunare Nationalä Tn total fiind ocupate 453 de mandate Parlamentäre. Personalitätile marcante ale vietii politice, pre§edintele de stat, primul ministru, membrii guvernului §i pre§edintele Adunärii Nationale fuseserä reale§i cu о mare majoritate. Printre cei care T§i depuseserä candidatura se numärau §i:- editorul ziarului Cumhuriyet, Yanus Nandi, care a fost timp de §ase perioade membru al Marii Adunäri Nationale;- redactorul §ef al ziarului de dimineatä din Istanbul „Son Posta”, Etem Izzet Benize;- főstül ministru de interne, Surkii Kaya, care se reträsese о vreme din viata parlamentarä.

Din cei 453 de deputati, doar 312 mai fäcuserä parte din vechea Adunare dizolvatä, astfei cä scopul de a aduce oameni noi §i forte tinere Tn Parlament fusese atins5.

Ata§atul de presä spaniol, Don Juan Manuel de la Aldea considera realegerea lui Ismét Inonu la pre§edintia Turciei ca «un succes anglo-american.» Ba mai mult, credea cä «Tn scurt timp va primi sprijin material din partea Statelor Unite, acestea fiind direct interesate sä-§i creascä influenta Tn aceastä zonä, mai

1 Ibidem, f. 280.

2 Idem, dosarnr. 2646, vol. 1, f. 710.

3 Ibidem, f. 711.

4 Idem, dosar nr. 3806, f. 296.

5 Ibidem, f. 287.

324