Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

sute de etnici bulgari s-au refugiat din sudul Dobrogei Tn Bulgaria. Cu toate acestea, Rendel considera cä Bulgaria nu reprezenta о amenintare militarä serioasä pentru Romania.1

In timpul crizei cehoslovace, Kioseivanov se afla Tntr-o vizitä oficialä la Ankara unde a prezentat „aspiratiunile opiniei publice” bulgare privind Dobrogea de Sud. Kioseivanov dorea sä sondeze pozitia tärilor balcanice fatä de revendicärile teritoriale ale Bulgariei. Guvernul turc l-а Tndemnat la prudentä, amintind cä intelegerea Balcanicä se va opune unei actiuni iredentiste а Bulgariei.1 2

intors de la Ankara, Kioseivanov l-а primit pe ministrul plenipotentiar al Greciei la Sofia, Tn fata cäruia §i-a exprimat Tngrijorarea cä Romania a decretat mobilizarea partialä. El se temea cä, amenintatä de Germania §i Ungaria la Nord- Vest, Románia ar putea declan§a о actiune militarä preventivä Tmpotriva Bulgariei, luänd „gajuri strategice pe teritoriul bulgar”. Ca reactie, Bulgaria lua mäsuri militare preventive de apärare la granita cu Romania, declaränd insä cä nu va ataca Románia.3

’’Eventualitatea ca Románia sä caute a lua gajuri strategice pe teritoriul bulgar este о ipotezä fantezistä, care nu meritä nici mäcar о dezmintire” - sublinia Gafencu pe bunä dreptate Tntr-un mesaj cätre Sofia. Diplomatie romäneascä asigura guvernul de la Sofia cä „Románia nu se gände§te sä se atingä de hotarele Bulgariei, ca de altfel de hotarele nici unui vecin.” Mobilizarea partialä a armatei románé nu avea alt scop, decät de a garanta siguranta tärii Tn acele zile de crizä, cänd trupele maghiare au ocupat Ruthenia Carpaticä (inclusiv Maramure§ul de Nord), in imediata vecinätate a gránitéi Romäniei. Gafencu l-a convocat pe ministrul plenipotentiar al Bulgariei, Sava Kirov, exprimändu-§i dorinta de a imbunätätii relatiile romäno-bulgare, apropiind Bulgaria de intelegerea Balcanicä, mai ales dupä vizita lui Kioseivanov la Ankara. Gafencu nu i-a fäcut insä propuneri concrete privitoare la granite.4

Kioseivanov i-a spus unui diplomat iugoslav cä „in cazul in care Románia ar fi angajatä intr-un räzboi (impotriva Ungariei), Bulgaria nu о va ataca de teama interventiei Tntelegerii Balcanice. Actiunea Bulgariei nu va ie§i din cadrul mijloacelor pa§nice. Dar, dacä sub presiunea Germaniei, s-ar ajunge la о revizuire pa§nicä a frontierei romäno-ungare, Bulgaria ar ridica §i ea propriile pretentii teritoriale impotriva Romäniei. Chiar §i atunci insä, Bulgaria va evita sä§i provoace ceilalti vecini, cäutänd о intelegere cu ei. Kioseivanov credea cä Románia va ceda färä luptä in fata amenintärii germane, iar Franta §i Anglia nu vor acorda Romäniei, un sprijin eficace in caz de conflict.5 Consideräm cä acest scenariu, proiectat la 23 martié 1939 de cätre Kioseivanov, era unui realist, care se va aplica peste un an §i cäteva luni (iunie-septembrie 1940). Incheierea Tratatului economic romäno-german, din 23 martié 1939, a släbit pentru о perioadä amenintarea germanä pe care о spera premierül bulgar.

Ca urmare a Tratatului economic romäno-german §i a sfaturilor de prudentä primite de Kioseivanov la Ankara, Bulgaria §i-a domolit tendintele agresive. Pre§edintele Camerei Deputatilor, Mo§anov, I-a asigurat pe Filotti despre intentiile pa§nice ale Bulgariei, mentionänd insä §i aspiratiile sale

11zvori za istoriata na Dobrudja 1919-1941, torn.2, Sofia, 1993, doc.nr.42, p.357.

2 AMAE, Fond Bulgaria, vol. 12, fila 55, tel. 613 din Sofia, 24 martié 1939, Filotti cätre Gafencu .

3 Ibidem, fila 53, tel.nr.609 din Sofia, 24 martié 1939, Filotti cätre Gafencu.

4 Ibidem, fila 52, tel. nr.19212, din Bucure§ti, 24 martié, Gafencu cätre Filotti.

5 Ibidem, fila 56, tel. nr. 626 din Sofia, 24 martié 1939, Filotti cätre Gafencu.

305