Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
iredentiste. Bulgaria a renuntat la adoptarea de mäsuri militare ca räspuns la mobilizarea armatei románé. Cu diplomatie, Mo§anov Ti spunea lui Filotti cä cercurile politice bulgare au apreciat atitudinea fermä §i realista a guvernului Romäniei Tn cursul crizei din martié 1939. El declara cä Bulgaria nu va face „Tn nici о Tmprejurare politicä §antai Tn Balcani”. Consideram cä aceastä afirmatie a fost ulterior infirmatä de realitäti. Acordul romäno-german din 23 martié 1939 a avut un puternic impact Tn cercurile politice bulgare, care constatau cä pentru moment revendicärile lor teritoriale privind Dobrogea nu aveau §anse reale. Prin urmare, dupä Tncordarea din perioada 15-23 martié, relatiile romäno-bulgare au cunoscut о relativä destindere. Politicienii buigari erau Tngrijorati de extinderea influentei germane Tn Balcani, care se va exercita tot mai puternic asupra Bulgariei. Ei se temeau cä Franta §i Anglia se dezinteresau de aceastä regiune, läsänd-o sub hegemónia Germaniei. Guvernul Kioseivanov era atent la interesül economic german Tn Dobrogea, Tn special de participärile miniere germane Tn acest tinut, §i de crearea zonelor libere Tn porturile dunärene §i maritime ale Romäniei.1 2 Pentru a atenua „depresiunea produsä Tn opinia publicä de acordul romäno-german”, ziarele bulgare publicau §tiri din Berlin, precizänd cä Germania nu garanta frontierele Romäniei, cä livrarea de arme din Germania cätre Románia privea doar vechile contracte cu uzinele Cehoslovaciei, iar tensiunea romäno-ungarä nu s-а terminat.3 Tendinta de apropiere germano-bulgarä s-а accentuat. Bulgaria a trimis la Berlin douä delegatii diplomatice, una militarä §i alta economicá. Delegatia militarä, Tn frunte cu directorul Armamentului din Ministerul Afacerilor Stráine §i delegatia economicá, condusá de directorul economic din acela§i minister, au Tncheiat contractele privind livrarea de material de räzboi §i alte produse industriale din Germania cätre Bulgaria. Se pregätea chiar vizita premierului Kioseivanov pentru a clarifica sprijinul pe care TI putea a§tepta Sofia din partea Berlinului, mai ales dupä ce speranta de anexare a Dobrogei Tn urma crizei cehoslovace s-а dovedit iluzorie. Rämänea de väzut Tn ce mäsurä se va modifica politica Bulgariei, „care pänä azi §i-a pästrat libertatea de mi§care fatä de marile puteri”, scria Filotti.4 Kioseivanov avea obligatia de a Tntoarce vizita fäcutä Tn urmä cu doi ani (Tn 1937) de §eful diplomatiei germane, Neurath, la Sofia.Proiectul vizitéi lui Kioseivanov la Berlin a fost prezentat de Agentia Havas ca о §tire senzationalä, de§i premierül bulgar era mult mai prudent §i mai moderat.5 Reprezentanti de frunte ai statului bulgar au participat la aniversarea lui Hitler, care Tmplinea 50 de ani, la 20 aprilie 1939, la Berlin. Au participat Ministrul de Finante, Dobri Bojilov, Ministrul Industriei §i Comertului, Kojoharov, §eful Marelui Stat Major, generálul Hadjipetrov, comandantul Aviatiei Boidev, comandantul Marinei, amiralul Vasilecekov §i primarul Sofiei, Ivanov. A fost invitat §i premierül Kioseivanov, care a refuzat diplomatic, urmänd sä efectueze о vizitä oficialä la Berlin numai dupä Tnchiderea sesiunii Parlamentului, care Ti crea dificultäti.6 1 Ibidem, fila 61, tel nr.635 din Sofia, 25 martié, Filotti cätre Gafencu. 2 AMAE, Fond Bulgaria, vol. 12, fila 62, tel.nr.634 din Sofia, 25 martié 1939, Filotti cätre Gafencu. 3 Ibidem, fila 64, tel.nr.650 din Sofia, 27 martié 1939, Filotti cätre Gafencu. 4 Ibidem, fila 66, tel.nr.658 din Sofia, 29 martié 1939, Filotti cätre Gafencu. 5 Ibidem, fila 68, tel.nr.689 din Sofia, 31 martié 1939, Filotti cätre Gafencu. 6 Ibidem, fila 70, tel.nr.750 din Sofia, 5 aprilie 1939, Filotti cätre Gafencu. 306
