Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

perioadei interbelice, muzeul avea opt sectii: pinacoteca (cu peste 1300 de tablouri), colectia de stampe, sectia arheologicä, sectia de numismaticä, sectia de manuscrise, colectia de mulaje, colectia de minerale §i biblioteca (peste о sutä de mii de volume). Galéria de pictura era cea mai apreciatä sectie de cätre profesorul Coriolan Petranu, inspectorul muzeelor din Transilvania. El constata insä un neajuns, prezent §i la unele muzee din Apus: о expunere deficitarä, din cauzä cä edificiul fusese construit ca locuintä nu ca muzeu §i lumina venea din lateral, iar tablourile acopereau Tntreg peretele, individualitatea lor fiind anulatä.1 Concluzia apreciatului specialist era insä tran§antä: "Galéria Brukenthal joacä incontestabil primul rol: ca bogätie, ca valoare istoricä §i artisticä, nici una dintre galeriile noastre nu se poate compara cu ea".1 2

De о valoare asemänätoare erau §i alte sectii ale muzeului: cea arheologicä, de stampe, manuscrise, numismaticä §i biblioteca. Toate erau cäutate de cercetätori din intreaga tarä §i chiar din sträinätate. Pentru sa§i, de-a lungul timpului, muzeul a avut mai mult decät о valoare artisticä sau §tiintificä. Potrivit opiniei lui Hans Wühr, critic de artä sas, muzeul devenise "nu numai о proprietate inestimabilä a poporului säsesc, ajunsese sä fie о parte din con§tiinta sa de sine".3 Tntr-adevär, din 1872, Muzeul era proprietatea gimnaziului säsesc din Sibiu, deci a comunitätii evanghelice din Sibiu, de fapt a tuturor sa§ilor. Directorul säu din 1928 pänä in 1948, Rudolf Spek (1893-1953) il prezenta drept muzeul national säsesc. Tn 1928 au fost deschise douä sectii noi: de antichitäti biserice§ti §i de etnografie. De asemenea, s-au fäcut eforturi pentru intretinerea §i repararea palatului care-l adäpostea, pentru modernizarea muzeului.4 Astfel sau produs serii de diapozitive - mijloc foarte apreciat in epocä -, s-а redactat о publicatie, "Mitteilungen aus dem Baron Brukenthalschen Museum", revistä editatä de Societatea "Prietenii Muzeului Brukenthal" care, in 1937, avea 149 de membri, sprijinind prin contributiile lor activitatea muzeului pentru lucrärile de modernizare §i de extindere.5

Realizärile Muzeului Brukenthal din perioada interbelicä se datoresc §i conducätorilor säi, celor din curatoriul care administra Fundatia Brukenthal §i mai ales custozilor, Michael Csáki (1858-1927), Rudolf Spek, Julius Bielz (1884- 1958). Ace§tia nu s-au märginit la activitatea lor strictä, ci au reu§it sä adune fonduri, sä modernizeze muzeul, sä intretinä о vastä corespondentä, sä organizeze expozitii, sä adune noi piese §i toate acestea cu doar cätiva angajati.

Tn timpul ultimului räzboi mondial, activitatea muzeului a avut de suferit. Piesele de cea mai mare valoare au fost ínlocuite din expozitia de bazä §i impachetate pentru a fi mai apói evacuate in subsolul palatului §i la Agnita. Activitatea depusä a fost concretizatä in impachetarea obiectelor muzeale in 305 läzi. Tn 1945 §i 1946, dupä trecerea pericolului de distrugere, a urmat operatiunea inversä, de despachetare §i de reamplasare in expozitie §i in depozite. Tn contextui mäsurilor de pedepsire colectivä a germanilor din Romania, invinovätiti de crimele nazismului, in august 1946, о hotäräre a Consiliului de Mini§tri "dizolva" Muzeul Brukenthal §i Muzeul de Istorie Naturalä din Sibiu, patrimoniul

1 Coriolan.Petranu, op.cit., p.85.

2 Ibidem, p.86.

3 Hans Wühr, Das Brukenthalsche Museum in Hermannstadt, ín "Ostdeutsche Monatshefte", Berlin, an 7, nr.3, iunie 1926, p.246.

4"Südostdeutsche Vierteljahresblätter", München, an 22, nr.2, 1973, p.107.

6 Arhivele Nationale Directia Judeteanä Sibiu ( in continuare ANDJ-Sibiu), Colectia Brukenthal, KK 1-31, nr.36, nr.37.

279