Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
lor trecänd Tn proprietatea statului. Muzeul apartinea, de drept, Liceului Brukenthal din Sibiu, iar acesta era al Bisericii Evanghelice C.A. din Románia. Aceasta a cerut repararea nedreptätii, dar Tn 1948 §i liceul a fost etatizat.1 AI doilea muzeu säsesc, ca märime §i importantä, era considerat a fi Muzeul Societätii Ardelene de §tiintele Naturii din Sibiu. Societatea fusese Tnfiintat Tn 1849 urmärind coordonarea §i Tncurajarea cercetárilor din acest domeniu §i räspändirea cuno§tintelor §tiintifice. Muzeul s-а constituit din donatiile membrilor Societätii care fäceau cercetäri de teren Tn Tntreg spatiul transilvan §i Tn afara lui. Un impuls a Tnsemnat pentru activitatea muzeului inaugurarea sediului propriu, Tn 1895, folosit §i astäzi Tn acest scop, о constructie ce a Tmbogätit patrimoniul arhitectural al Sibiului.1 2 ín perioada interbelicä muzeul avea 6 sectii: Zoologie, botanicä, mineralogicä, etnograficä, laborator §i bibliotecä. Prin colectiile §i activitatea sa, muzeul de la Sibiu era comparabil cu institutiile similare din Bucure§ti §i Cluj, cu cele din sträinätate, cu care se afla Tntr-un intens schimb de idei §i publicatii. Muzeul avea ca publicatie organul Societätii, anuarul "Verhandlungen des Vereins für Naturwissenschaftliche Siebenbürgische Forschungen zu Hermannstadf, periodic care ajungea Tn zeci de biblioteci de specialitate din lume. Prin activitatea lor Tn cadrul Societätii naturali§tilor §i al muzeului, care s-а Tmbogätit permanent prin cercetärile de teren Tntreprinse, s-au remarcat: entomologul Arnold Müller (1884-1934), Daniel Czekelius (1857-1938), Karl Ungar (1869-1933), Alfred Kamner (1852-1932). Cre§terea permanentä a colectiilor a determinat aparitia crizei de spatiu Tn edificiul muzeului.3 ín 1948, cänd Muzeul a fost etatizat, acesta dispunea de circa 500.000 de piese. Meritul custozilor §i al Societätii este cu atät mai mare, cu cät activitatea depusä era neretribuitä. Rämänänd la Sibiu, adevärata capitalä a sa§ilor, devenitä Tn anii interbelici un fei de capitalä a tuturor germanilor din Romania, sä mai mentionäm cä aid §iau avut sediile Muzeul de arme al ora§ului Sibiu (fondat Tn anul 1872), indus Tn 1920 Tn Muzeul Brukenthal §i Muzeul Societätii Ardelene a Carpatilor (SKV) creat de Emil Sigerus (1854-1947). Din 1895 acesta §i-a avut sediul Tn edificiul Muzeului de Istorie Naturalä pänä Tn 1920, cänd a trecut la Muzeul Brukenthal. Un muzeu säsesc cu tematicä mixtä a existat §i la Bra§ov. Strädanii pentru Tnfiintarea unui muzeu au existat aid de la sfär§itul secolului al XlX-lea. Abia Tn 1908, Tnsä, 5 pasionati colectionari §i-au reunit comorile adunate, Tntemeind Muzeul Asociatiei colectionarilor bra§oveni, care, din anul urmätor, s-а numit Muzeul Säsesc al Tärii Bärsei (Das Burzenländer Sächsisches Museum). Cei 5 ctitori au fost: Julius Teutsch (1867-1936) fabricant de lichior §i pasionat de preistorie, descoperitor, Tntre altele, al ceramicii pietate din cultura Ariu§d de la Bod), Friedrich Deubel (1845-1933, mezelar §i entomolog), inginerul Gustav Treiber (1880-1973, cercetätor al bisericilor - cetäti), Eduard Lehmann, litograf §i Franz Podek (1884-1918), functionar. Valorile adunate erau deosebite, daeä 1 Gudrun Liane Ittu, Muzeul Brukenthal de la constituirea...,pp. 68-70. 2 Eckbert Schneider, Hans Martin Stamp, Societatea Ardeleanä de §tiinte Naturale din Sibiu in cei 100 de ani de existentä, Tn "Studii §i comunicäri. §tiinte naturale, Muzeul Brukenthal", Sibiu, 1970, pp.37-51; Erika Schneider, Zur Geschichte des Siebenbürgischen Vereins für Naturwissenschaften, Tn "Forschungen zur Volks-und Landeskunde", vol.26, nr.1, 1983, pp.56- 81. Der Siebenbürgische Verein für Naturwissenschaften zu Hermannstadt. Societatea Ardeleanä pentru §tiintele Naturii din Sibiu (1849-1949). Jubiläumsband/Volum omagial. Herausgegeben von/Editat de Heinz Heitmann, Hansgeorg von Killyen, hora Verlag Hermannstadt/Sibiu und/§i Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde e V. Heidelberg, 2003, pp.11-34. 3 E.Schneider, H.M. Stamp, op.cit., p.47. 280
