Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

I. Maniu a luat atitudine §i ín cadrul dezbaterii légii despre „pärtinirea §i subventionarea industriei mari”. ín §edinta Parlamentului din 25 octombrie 1906, el a deciarat ín numele Partidului National Román cä prin aceastä nouä lege, guvernul folose§te „aparatul fabricilor subventionate politicii sale de maghiarizare”.1 Atitudinea deputatilor maghiari §i a secretarului de stat de la Ministerul Comertului a fost deosebit de durä. Maniu avea sä infäti§eze acest punct de vedere íntr-o scrisoare adresata din Blaj, la 29 august 1906, lui George Moroianu la Bra§ov, precizändu-i urmätoarele: „Secretarul de stat mi-а räspuns extrem de furios, iar deputatii unguri au fäcut о gälägie, care numai cu ocazia primei mele vorbiri am mai auzit. A fost un spectacol, care pe un individ cu nervii mai putin disciplinati u§or l-ar fi putut scoate din särite §i concept”. Indignat de atitudinea autoritätilor de la Budapesta semnatarul scrisorii sublinia necesitatea condamnärii ín fata Europei a acestei politici discriminatorii promovatá de guvernantii maghiari pentru fölösül cauzei nationale, cäci ,,e timpul suprem sä demascäm oamenii, ace§tia ínaintea lumii mari. Ar fi pácát sä läsäm aceastä ocazie nefolositä. Ai putea face un foarte mare serviciu cauzei noastre folosindute de cuno§tintele pe care le ai ín scopul acesta”. I. Maniu afirma, in continuare, cä ungurii cultivä cu asiduitate relatiile cu lumea diplomaticä, cu cercurile politice §i de afaceri, inclusiv cu Camera Comercialá din Londra. Penetrarea lor in insulele britanice este foarte periculoasä §i de aceea considerä cä trebuie ,,sä lueram din toate puterile pentru zädärnicirea planurilor lor”. Din motivele amintite, I. Maniu íl indeamnä pe G. Moroianu sä ia legátura cu amicul sau din Londra, probabil cunoscutul ziarist filo-romän Richard. W. Seton Watson ,,descriindu-i starea lucrului, spunándu-i §i cele petrecute ín Parlament”. Totodatä sugereazá sä stabileascä relatii cu principalele ziare britanice informándu-le corect, obiectiv ín legäturä cu situatia románilor din dubla monarhie, supu§i unui amplu §i sever proces de deznationalizare. I. Maniu aträgea de asemenea, atentia lui G. Moroianu cä „toate stäruintele lor, fie economice, fie culturale, stau in serviciul politicii de maghiarizare, sunt atät de periculoase pentru inaintarea, ba chiar existenta monarhiei.1 2 3

I. Maniu s-а pronuntat in Parlamentül de la Budapesta pentru libera dezvoltare a popoarelor. In §edinta din 28 iulie 1906, el a declarat cu tärie in numele partidului pe care il prezenta urmätoarele: „Noi stäm pe baza principiului de liberä dezvoltare a popoarelor, actualul guvern are drept tintä alimentarea hegemoniei de rasä. ín timp ce noi vrem sä ducem la izbändä principiile democratice, guvernul urmäre§te perpetuarea dominatiei de clasä”. Dupä opinia liderului P.N.R. popoarele, trebuie sä träiascä libere cäci „la baza oricärei existente nu poate fi decät dreptate §i libertate. Ungaria §i Austria nu pot ajunge tinta sublimä, decät implinindu-§i misiunea istoricä care constä in asigurarea libertätii pe seama tuturor popoarelor din acest stat”. „Pretentiile romänilor transilväneni au la bazä argumente istorice, etnografice §i de altä naturä”. De aceea „Noi cerem ca sä firn recunoscuti ca popor (...) indreptätiti la dezvoltare liberä, nationalä §i preväzuti cu toate atributele vietii nationale” ,á luliu Maniu a afirmat intr-un discurs rostit ín Parlamentül de la Budapesta in §edinta Camerei, din 1 martié 1907, necesitatea strängerii legäturilor culturale intre toti romänii. El a preväzut cä nici un neam din lume, deci nici cel romänesc „nu poate cultiva mai

1 Idem.

2 §erban Polverejan, Corespondenta lui George Moroianu (1891 - 1920), vol I, Cluj, 1981, p. 140-142, doc. С II.

3 luliu Maniu, Discursuri Parlamentäre.......p. 69 -76.

260