Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

multe culturi, cäci nu poate sä existe astfei decät in comunitate cu cultura sa proprie”. Deci existente romänilor ca entitate distincta era posibilä numai Tn cadrul propriei comunitäti culturale. Acel „neam” care partial sau total era destinat sä apartinä §i sä träiascä ín ambianta a douä culturi era hermafrodit, sortit atrofierii §i apoi, disparitiei.1

Iuliu Maniu a ripostat, de asemenea, fatä de afirmatiile deputatului maghiar Farkashazi cä Romania ar fi un mic stat balcanic zdrentuit precizänd: „Am socotit cä e de datoria mea, dupä cum orice membru al acestei camere ar fi trebuit sä considere ca о datorie a sa, de a protesta cu ultima energie, contra acestei expresiuni foarte jignitoare pentru statul vecin”, care „nu este zdrentuit ci sfä§iat”.1 2 3

ín §edinta camerei din 26 noiembrie/ 9 decembrie 1908, Maniu condamna presa nationalä maghiarä, cu deosebire ziarul Kossutriest „Egyetete§” care Tn paginile sale adreseazä insulte natiunii románé. Romänii sunt calificati de aceastä publicatie ca fiind „dusmani ordinari”. Ei sunt considerati totodatä drept „o ceatä murdarä §i nespälatä“.

Liderul P.N.R. a apärut Tn acela§i timp, presa romäneascä din Transilvania care era supusä la numeroase persecutii, §icane din partea autoritätilor. Multor conducätori de gazete sau redactori Ii s-au intentat procese de presä. luliu Maniu a sprijinit §i financiar publicatiile romäne§ti. Astfel dintr-o scrisoare expediatä la 19 septembrie 1907, din Orä§tie de Aurel Vlad lui Elie Miron Cristea, afläm cä s-a format un consortiu alcätuit din AI. Vaida, I. Maniu, V. Bontescu, A. Vlad, Teodor Mihali §i Gh. Pop de Bäse§ti pentru a salva ziarul „Lupta” care apärea la Orä§tie.4

I. Maniu a adus Tn discutie Tn Parlamentül maghiar §i problema restructurärii sistemului fiscal. El a propus redistribuirea marii proprietäti funciare, Tn §edinta camerei din 23 noiembrie 1906. Vorbitorul propunea preluarea de cätre stat Tn rate a restantelor la impozite pentru täränimea supusä calamitätilor naturale.5

Cu toate eforturile fäcute de Maniu §i ceilaiti deputati ai P.N.R., atitudinea autoritätilor maghiare nu s-а schimbat. Dispretul, lipsa de considerate fatä de popoarele asuprite au fost demonstrate cu multe prilejuri. Astfel Tn noaptea de 16/17 noiembrie 1908 dupä miezul noptii s-а petrecut un lucru grav Tn Blaj. Monumentul de pe Cämpia Libertätii precum §i Crucea lui lancu fusese aruncate Tn aer de indivizi necunoscuti.

Cu toate cä jandarmeria localä a fost Tn§tiintatä imediat de incident, I. Maniu a fäcut „arätare criminalä la Judecätoria din Blaj”, de§i presa romäneascä §i opinia publicä au cerut prinderea §i pedepsirea fäpta§ilor, dupä о lunä procurorul din Alba lulia a sistat cercetärile.6

Tn aceste Tmprejuräri, I. Maniu a adresat о interpelare Tn Parlament, Tn §edinta Camerei din 26 noiembrie/ 9 decembrie 1908. Autorul interpelärii a atras atentia asupra procedurilor de discriminatorii §i pärtinitoare ale autoritätilor publice ungare, ale autoritätilor judiciare, fapt ce Ti face pe romäni sä creadä cä se aflä Tn afara légii, cä fatä de ei tótul e permis. Astfel Maniu a relatat, ca un preambul, cazul petrecut nu cu mult Tnainte Tn comuna Craifaläu (azi Cräie§ti),

1 Cf Lupta, Budapesta XIX , nr. 51, din 2/15 martié 1907, Apostol Stan, luliu Maniu: Nationalism §i democratie. Biográfia unui mare roman, Bucure§ti, 1997, p. 23 - 24.

2 Cf. §tefan Pascu, Fäurirea statului national román, vol. I, Bucure§ti, 1983, p. 302.

3 luliu Maniu, Trei discursuri....., p. 30-31.

4 Anatonie Plämädealä, Pagini dintr-o arhivä ineditä, Bucure§ti, 1984, p. 240.

5 Arh. M.A.E., fond 21, vol. 28, f. 96; S. Mándrut, op. cit, p. 100.

6 Gazeta de Transilvania, LXXI, nr 247 din 7/20 noiembrie 1908.

261