Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
acestuia „de piciore” fiind dusä in patui conjugal, nu a acceptat „consumarea matrimoniului” de prima data. Ulterior insä, a fost „maltractatä si batuta cu pumnii in capu si amenintiata ca voliu fi legata cu funia”, astfei cá a acceptat actui sexual „nu chiaru completu fiind fara volia me”, dar nu a §tiut cä prin aceasta nu mai are dreptul de „a combate aceasta casatoria facuta de sila.”1 Plecatä de acasá, a fost servitoare la mai multi oameni din sat, íntre care §i la preotul Eremia Harsianu. Are un copil nelegitim, dar nu spune cine este tatái, doar cä s-а näscut dupä 8 ani de la deschiderea procesului. La rändul lui, sotul declarä cä „Matrimoniulu ... lu am consumatu perfectu si ... cu deplina ei volia” §i neagä afirmatia Floricäi despre aceea cä ar fi dormit la ínceput cu mama §i sora lui ín pat.1 2 Confruntati, cei dói í§i mentin declarable fäcute.3 Anterior acestui interogatoriu, preotul Nicolau Petru din Gurghiu, ín calitate de defensor matrimonial,4 5 analizeazá actele procesuale ín cauza Onaca versus Chiorean si se pronuntä, in referatul säu din 25 august 1884, pentru desfacerea cäsätoriei. ín sfär§it, la 13 septembrie 1884, fórul matrimonial de I Instantä emite decizia de desfacere a cäsätoriei.6 Din päcate nu am mai depistat alte documente privind aceastä cauzä din care sä rezulte pozitia Arhiepiscopiei, a forului matrimonial de acolo, dacä a confirmat sentinta sau nu. Un proces de divort interesant, dar de duratä a fost cel dintre Carolina Sabo §i főstül preot loan Socaciu. Nu cunoa§tem cänd a ínceput actiunea, primul document datänd din 30 decembrie 1875, fiind vorba de sentinta datä de fórul matrimonial protopopesc de la Reghin. Din declarable martorilor rezultä cä femeia „e vatamata in onoria sa - batuta si sangerata” de cätre sotul gelos „fara nece un temeiu”. Pornind de la principiul cä „mulieria nu e sclava barbatului, e consorta acelui si socie in lucrurile umane si divine” §i cä traiul in comun a celor doi poate avea „urmari funeste pentru socie”, se decide despärtirea celor dói „de patu si de mesa” pe timp nedeterminat, bärbatul urmänd a suporta intretinerea femeii §i a fetei lor, cu suma stabilitä de autoritätile civile care vor hotäri §i in privinta bunurilor femeii. Cei doi, cärora li s-а citit decizia, se declarä multumiti de continutul acesteia.7 Precizäm cä din nou sotia este cea care a deschis actiunea. Dintr-o adresä mitropolitanä de la Blaj, datatä 15 mai 1882, afläm cä loan Socaciu „e smintitu de minte ... ne molesteazä cu serisori” §i se cere protopopului de Reghin, Mihail Cri§an, sä faeä „toti pasii la magistratulu opidanu” pentru internarea aceluia intr-un „institutu pentru smintitii de minte.”8 Cu toate acestea, Carolina Sabo este tot sotia lui loan Socaciu in anul 1884, cänd procesul revine pe rolul instantéi matrimoniale protopope§ti. Contiu Domnica din Bozed semneazä о adeverintä la 30 aprilie 1884, declaränd cä loan Socaciu i-a petit cu ani in urmä fata, care la ínceput era de acord la „o atare casatorie”, dar mai tärziu, din vorbele §i purtarea petitorului a observat cä acesta nu are „maturitatea recerutä de la unu clericu absolutu... semnele nebuniei erau 1ANDJ Mure§, fond Protopopiatul Reghin, dosar 25, f. 110-112. 2lbidem. 3lbidem. 4Defensor matrimonial = apärätor din oficiu, cf. I.A.Candrea, Gh.Adamescu, Dictionarul enciclopedic ilustrat Cartea Romäneascä, Editura Cartea Romäneascä S.A., Bucure§ti, 1931. 5ANDJ Mure§, fond Protopopiatul Reghin, dosar 25, f. 119-120. 6Ibidem, f. 117. 7ANDJ Mure§, fond citat, dosar 15, f. 5. 8Idem,dosar 10, f. 114. 248