Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
evidente” §i de aceea l-а „departatu de la casa."1 §i preotul Alesandru Maior din Särma§, declarä, la 15 mai 1884, cä a fost coleg cu loan Socaciu la gimnaziul din Oradea, acesta dovedind „natura... unica in feliül seu... de nu cedam... eram periclitatu”. In continuare afirmä cä Socaciu a intrat Tn conflict §i cu episcopul romano-catolic Lipovniczki István de Ia care cerea báni. El este convins cä loan Socaciu „a fost smintitu de minte” de cänd TI cunoa§te.* 2 Fratele celui Tn cauzä declarä §i el cä de cänd erau copii „era smintitu de minte... a saritu cu cutitu la maica mea”, chiar §i pärintii recunoscänd cä fiúi lor este nebun.3 Preotul Petru Precup din Solovästru afirmä ca a auzit de la oamenii de bunä credintä cä dupä absolvirea §colii din Oradea loan Socaciu a venit prin Cämpia Transilvaniei cu о trasurä cu douä roti §i un cal, trecänd prin sate §i strigänd....aduceti la jupunulu rizile.”4 Vecini ai aceluia§i, Molnár Juon §i Bortha György, semneazä §i ei un act Tn care declarä cä loan Socaciu nu a fost „cu mintea intrieaga” ca §i „copilandru §i ca studentu.”5 Fost coleg la Blaj cu loan Socaciu a fost §i preotul Vasile Saltelechi din Bärde§ti, care poveste§te, la 27 aprilie 1884, cä Tn timpul §colii acela§i Socaciu nu era cu nimeni prieten, fiind exclus din „societate... de toti clericii”, iar un cunoscut al Tmpricinatului a declarat „nu sciu pre ce cale au primitu pre nebunulu acesta in Seminariu.” S-а considerat cä are un comportament extravagant din cauza „imbuibarei”, avänd acasä о stare materialä bunä. Acela§i preot afirmä cä §tie cä pärintii Carolinei s-au opus cäsätoriei „dupa nebunulu din Abafaia.”6 Cum aminteam, fórul matrimonial de la Reghin se pronuntase din 1875 pentru despärtirea celor doi. Nu §tim ce s-а Tntämplat, dar Tn data de 5 mai 1884 Carolina Socaciu se adreseazä direct mitropolitului greco-catolic, solicitänd din nou despärtirea de loan Socaciu, amintind de sentinta de divort datä de instanta a ll-a Tn urmä cu nouä ani. Argumentele ei sunt declarable martorilor care TI §tiu de nebun §i momentele cumplite prin care a trecut Tn cursul traiului lor Tn comun, cänd, fiind foarte gelos, noaptea i se pärea cä la geam „bate cate unu regimentu de catane care ar fi venitu... numai pentru mene”, altädatä tot din cauza geloziei a tras cu pistolul dupä ea. ín plus a fost Tnchis pentru falsificare de acte §i, ajungänd Tn stare de extremä mizerie, s-а „angajat „la hoherii”7 din Reghin. Solicitä rejudecarea procesului de cätre fórul protopopesc, Tn baza pravilei care spune cä „de va nebuni barbatulu se se desparte acea casa” §i „de se va indreci barbatulu ... se astepte ... muierea pre barbatulu ani 5”, apoi fiind liberä sä se recäsätoreascä. Cum au trecut §i cei cinci ani, sperä cä va redeveni liberä.8 La 25 iulie 1884 dorinta femeii se Tmpline§te. Un protocol Tncheiat Tn „cauza divortialä” Sabo - Socaciu consemnezä räspunsurile bärbatului cäruia i s-au prezentat acuzatiile aduse de sotia lui. „Acuzatul” recunoa§te cä a vändut Tn piata din Turda, pe cänd era preot Tn Copandiu,9 „parafrenalele” femeii10, cä a fost Tnchis doi ani §i jumätate, cä s-а angajat „la hoheri”, dar a fäcut-o „din lipsä”, Udem, dosar 25, f.75 2 Ibidem, f. 71. 3lbidem, f. 74 4/b/'ctem, f.72, rize=zdrente, haine vechi (cf. I.A. Candrea, Gh. Adamescu, op.cit.). 5lbidem, f. 73. 6Abafaia = Apalina, azi cartier al Reghinului (cf.Coriolan Suciu, op. cit.). 7Hoheri = cäläi (cf. I.A.Candrea, Gh.Adamescu, op.cit). 8ANDJ Mure§, fond Protopopiatul Reghin, dosar 25, f. 68-70. 9Azi Copäceni, jud.Cluj, (cf. Coriolan Suciu, op. cit.). 10Parafrenale = partea din averea femeii care nu inträ Tn zestre §i ре care о administreazä singurä. 249
