Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

hotärärile reprezentantilor céléi mai numeroase §i mai vechi natiuni, pronuntate pe Cämpia Libertätii.1

Dacä pänä acum romänii din Transilvania, ca numär de locuitori, se aflau pe primul loc, fiind net majoritari fatä de unguri „acum aveam Tn fata noasträ Tntreg poporul unguresc din Ardeal §i Ungaria §i astfei existenta noasträ era mai amenintatä”.1 2

La lucrärile Dietei a participat §i Iosif Teodor Mica§, tatái lui Florian Mica§, ín calitate de membru al delegatiei aleasä de Marea Adunare Nationale de Ia Blaj §i condusä de episcopul loan Lemeni.3 Cei dói reprezentanti ai románilor ín Diéta, episcopul Lemeni §i Alexandru Bohätel auzind strigátele ínfocate „Unio vagy halai” (uniune sau moarte) care veneau din stradä n-au Tndräznit sä se opunä actului uniunii.

In raportul säu adresat Vienei, comisarul Puchner preciza cä Tn principiu nici о voce nu s-а ridicat Tmpotriva uniunii §i cä „doar Tn privinta modalitätii §i naturii ducerii ei la Tndeplinire” §i-au exprimat unii deputati propria pärere.4

Istoricul Silviu Dragomir ne-а oferit un tablou sugestiv cu privire la jocurile fäti§e desfä§urate Tn acest for legislativ Tn dauna romänilor. Unul dintre regizorii principali ai piesei dupä care s-au desfä§urat lucrärile Dietei, condusä Tn cele mai mici amänunte de guvernul din Pesta, a fost Tnsu§i pre§edintele Dietei, baronul Kemény Dénes. ín §edinta din 29 mai, nu a avut timp sau mai bine zis nu a vrut sä adreseze nici un cuvänt de Tmbärbätare delegatilor románi. A doua zi, dupä votarea uniunii, Tn 30 mai, a luat Tnsä cuväntul Tn §edinta publicá a Dietei §i a considerat oportun sä profereze un atac plin de urá Tmpotriva románilor, acuzändu-i cä Tmpreunä cu sa§ii au „rásculat tara”, bärfind pe baronul Vasile Nopcea, Tndreptänd ságeti pline de venin Tmpotriva lui Iosif Teodor Mica§ §i a fiului acestuia, prizonier Tn temnita din Tärgu-Mure§, Tnfäti§ändu-i ca adepti ai vechiului régim §i repetánd povestea „steagurilor ilirice §i muscale§ti” de la adunarea de la Blaj. Diéta a aplaudat furtunos peroratia lipsitá de respectui cel mai elementar fatä de reprezentantii natiunii románé ale cáréi revendicäri au fost ridiculizate cu atäta emfazä. De obicei celelalte nationalitäti din Transilvania au fost generoase Tn asemenea momente Tnsä acest reprezentant al aristocratiei maghiare a demonstrat cä nu cuno§tea nobletea modelului liberal. §i pentru a Tncheia Tn aceea§i notä de superioritate, Tndreptändu-se cätre episcopul Lemeni, Tn dosul cäruia se afla §i George Baritiu a aruncat о insultä Tntregului popor román: „mizerabilii !”5

Deputatul sas Konrad Schmidt a avut curajul sä ia apärarea romänilor, sustinänd cä „mi§cärile romänilor pentru libertate nu le socote§te de räsculäri”. Drept urmare, Tn batjocurä, episcopul Lemeni (ca din partea romänilor) §i deputatul Schimdt (ca din partea sa§ilor) au fost sco§i afarä Tn mijlocul multimii , li s-а pus cäte un steag ro§u-alb-verde Tn mänä §i au fost obligati sä vorbeascä Tn favoarea uniunii. Urmäritä cu atäta grabä §i tenacitate §i executatä färä scrupule, uniunea Transilvaniei cu Ungaria a fost altfel un succes incontestabil al

1 §t.Branea, op.cit., p.553; G. Neamtu, op.cit., pp 828-829; Idem, Revolutia románilor din Transilvania, 1848-1849, Ed.Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, pp. 39-40.

2 Vasile Stoica, Suferintele din Ardeal, Editia a lll-a,. SC "Murion” SRL, Cluj Napoca, 1994, p.89.

3 G. Baritiu, op.cit., p. 126; T.V.Päcätianu, op.cit., p.338; Documente privind revolutia de la 1848... vol.IV p.44.

4 Terézia Losonczi.loan Moldovan, op.cit., p.48; Transilvania väzutä in publicistica istoricá maghiará... p.165.

5 S. Dragomir, op.cit., vol.V, pp 218 §i 296.

202