Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

nationalismului maghiar, de§i imensele eforturi fäcute erau demne de о cauzä mai bunä §i mai dreaptä.1

Tot la 30 mai, prezidiul Dietei a Tnmänat comisarului Puchner textul legalizat al légii privitoare la uniune, iar comisarul l-а trimis printr-un locotenent major la Viena, Tmpreunä cu raportul säu. ín secret insä, pentru a para eventualele ma§inatii ale Cancelariei Aulice Transilvane de la Viena, a fost realizat Tncá un exemplar legalizat al légii, pe care deputatii Weér Farkas §i Pálffy János, la о jumätate de zi dupä plecarea curierului militar, l-au dus la Pesta pentru ca guvernul ungar sä-l Tnainteze Curtii imperiale. Fórul executiv ungar а hotärät la 2 iunie, ca cei doi deputati sä-l Tnsoteascä la Viena pe primul ministru Lajos Bátthyányi care dorea sä cearä Tmpäratului demiterea banului croat Jellachich §i urma totodatä sä obtinä personal sanctionarea légii privitoare la uniune.1 2

A fost о grea loviturä pentru bätränul Mica§ sä vadä cum reprezentantii aristocratiei maghiare ?§i bäteau joc de soarta poporului román §i cum se spulberä Tncä о datä sperantele ca fiul säu va fi eliberat. Nu putea sä mai nädäjduiascä nimic din partea autoritätilor maghiare din noua patrie §i de aceea gändurile bätränului se Tndreaptä cu mari sperante cätre Tmpärat sau eventual cätre о nouä Adunare Nationalä care sä cearä mai hotärät eliberarea fiului säu. Florian Mica§ avea sä mai tänjeascä dupä libertate, íntre zidurile arestului din Tärgu-Mure§, pänä ín toamna anului 1848. La 31 mai fiscul a fost Tndrumat sä introducä actiune impotriva sa.3 Neplata unor impozite restante, motivatä de altfel, cu lipsa de acasä a proprietarilor, s-а transformat in adevärate represalii la adresa familiei Mica§. Casa §i avutul lor din localitatea Jucul de Jos au fost confiscate de autoritäre maghiare iar Iosif Teodor Mica§ a trebuit acum la bätränete sä se refugieze Tn Muntii Apuseni, stabilindu-se la Abrud.4 A§a se explicä prezenta bätränului Mica§ Tn tabära lui Avram lancu Tn timpul confruntärilor militare ce vor urma.

ín privinta desfintärii iobägiei, preväzutä la punctui 4 al „propozitiunilor rege§ti” ale Dietei §i dezbätutä Tn §edinta a 7-a dietalä din 6 iunie 1848, numärul nobililor ardeleni care au recunoscut totu§i necesitatea ei a fost extrem de mic. De la legiferarea obligatiilor iobäge§ti Tn „Tripartitum”-ul lui Werböczi István Tn 1517, trecuserä mai bine de trei secole iar nobilii maghiari se obi§nuiserä sä aibä iobagi iar ace§tia sä fie, dacä se poate, romäni. De cele mai multe ori cuvintele „oláh”, „oláhok” (valah, valahi, prin tranzitie romäni) erau schimonosite intentionat Tn „alá”, „aláhok” (cei aflati dedesubt, cei inferiori) pentru a sugera statutul románilor de ve§nic-supu§i ai maghiarilor.de oropsiti din tatä-n fiú. Nu Tntämplätor, George Baritiu, caracterizänd atitudinea majoritátii nobilimii Tn problema täräneascä, reproducea pärerea acesteia formulatä astfei ’’Werböczi al nostru este mai tare decät Tmpäratul §i Werböczi zice cä poporul nu are nimic decät brätele sale. Ceea ce este «AI Coran»-ul pentru turei, este «Tripartitul» pentru női. Un Mohamed §i un «AI Coran», un Werböczi §i un «Tripartit». lobagii

1 G. Neamtu, op.cit., p.40; Idem, Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvania, Tn Istoria Romäniei. Transilvania, vol.l, coordonator A.Drägoescu, Ed. „G. Baritiu”, Cluj-Napoca, 1997, p.829; Ela Cosma, Ziarul „Siebenbürger Bote" in anii 1848-1849, in Acta Musei Napocensis, Cluj Napoca, nr.33, 1997, vol.ll, p.67.

2 Ibidem, p.834; Transilvania väzutä in publicistica istoricä maghiarä...p.165.

3 S. Dragomir, op.cit.,p.293.

4 C.Diaconovich, Enciclopedia Romána, Ed. §i tiparul W.Krafft, tom.Ill, Sibiu, 1904, p.268; Valentin Borda,Viorica Dutcä.Traian Rus, op.cit, p.135.

203