Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Romänii mai credeau Tncä Tn bunävointa Dietei §i plasau dezbaterile privind uniunea dupä recunoa§terea autodeterminärii lor. Tatonärile de la Cluj sunt relatate Tntr-o scrisoare trimisä din capitala Principatului la 28 mai de George Baritiu cätre Simion Bärnutiu pe care TI Tn§tiinteazä totodatä cä „Mikas nu e scäpat §i e tras la judecatä ca turburätor! Episcopul (Lemeni -n.n.) luä peste nas pentru el !”1 Diéta Transilvaniei din 1848 era unicameralä dar légiié erau pregätite Tn a§a-numitele „adunäri nationale” care se tineau pe nationalitäti. In Dietä, din cei 310 deputati -161 erau unguri, 114 secui §i 35 sa§i. Dupä starea socialä, 245 de deputati erau nobili (aristocrati) iar 65 cetäteni. Dintre toti ace§ti feudali ruginiti care Tncercau sä se dea drept democrati, 198 erau numiti de rege (regali§ti),96 erau ale§i iar 16 erau numiti §i ale§i Tn acela§i timp. Printre membri figurau §i doi reprezentanti ai natiunii románé: Alexandru Bohätel ca deputat nobil (de Hateg) §i nu ca román §i episcopul loan Lemeni ca regalist. Adunarea pregätitoare a Dietei a avut loc la 28 mai la Cluj, fiind condusä de Bethlen lános senior,dar a fost mai mult о demonstratie de fortä a maghiarilor Tn timp ce afarä se agitau stegulete ro§ii cu inscriptia „uniune sau moarte”.1 2 La Tnceput, pre§edintele Dietei, baronul Kémény Dénes, un aristocrat fudul, mai mult du§man al regimului austriac §i al dinastiei imperiale decät liberal Tn adeväratul Tnteles al cuväntului, a prezentat cele 7 „propozitiuni rege§ti”, de fapt ordinea de zi a Dietei, programatä sä dureze cel putin о saptämänä. Printre ele, la punctui 3 figura „consultarea serioasä asupra uniunii Transilvaniei cu Ungaria, cu respectarea legilor municipale §i a altor raporturi legale” iar la punctui 4 „serviciile urbariale sä Tnceteze „ (dar cu despägubirea fo§tilor proprietari feudali). Legiferarea uniunii venea Tn Tntämpinarea articolului 12 al motiunii votate la Pesta Tn 15 martié 1848 §i articolului VII al Dietei ungare de la Pojon (Bratislava) din 18 martié. Graba nobilimii maghiare de a vedea cát mai repede realizatä uniunea, a fäcut ca votarea ei sä treacä de la punctui 3 la punctui 1 al dezbaterilor Dietei de la Cluj Propunerea a fost lansatä de Wesselényi Miklós sub motiv cä toate celelalte puncte sunt incluse Tn cel privitor la uniune S-а Tnfiintat chiar un „Comitet pentru desfä§urarea mai rapidä a Dietei”.3 Astfel cä Tn prima zi a dezbaterilor, Tn 29 mai, dupä deschiderea oficialä a §edintei fäcutä de comisarul imperial Anton Puchner, s-а citit proiectul de uniune de cätre pre§edintele Dietei. Degeaba au cerut apoi Alexandru Bohätel „recunoa§terea romänilor ca natiune,, iar episcopul Lemeni „§tergerea articolelor Tnjositoare pentru románi din Aprobate §i Compilate „ cäci li s-а räspuns evaziv §i cu lait-motivul „uniunea le cuprinde pe toate”. ín zängänit de säbii §i Tn aclamatiile maghiarilor dezläntuiti, s-а votat anexarea Transilvaniei la Ungaria sfidänd astfei 1 George Barit §i contemporanii säi, vol.VII, Ed.Minerva, Bucure§ti, 1985, p.115; Documente privind revolutia de la 1848.. vol.V, doc.66, pp XX §i 113; I. Ranca, Avram lancu pe baricadele Apusenilor, Ed.Pax historica, Tg.Mure§, 1996, pp. 84-85. 2 Beilage zur Allgemeinen Zeitung, Augsburg, No. 157, 5 iunie 1848, S 4507-4508, apud Gr. Ploesteanu, Romänii in con§tiinta Europei, Ed.Veritas, Tg.Mures, 1994, p.18; Ákos Egyed, Problema emancipärii iobagilor din Transilvania in contextui european Tn Anuarul Institutului de Istorie, Ed.Academiei Románé, Cluj Napoca, XXXVII, 1994, p.180; G. Neamtu, op.cit, p.827; Idem, Revolutia romänilor din Transilvania, 1848-1849, Ed.Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, p.38. 3 D. Suciu, op.cit., p.183; G. Neamtu, op.cit., p.39; Idem, Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvania, Tn Istoria Romäniei. Transilvania, vol.l, coordonator A.Drägoescu, Ed. „G. Baritiu”, Cluj-Napoca, 1997, p.828; Transilvania väzutä in publicistica istoricä maghiarä, Ed.Pro- Print, Miercurea Ciuc, 1999, p.165. 201
