Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
„Organul luminärii” ziarul din Blaj care dupä adunare a devenit „Organul national”, apói „Gazeta de Transilvania” §i suplimentul säu „Foaie pentru minte, inimä §i literaturä” ambele apäränd la Bra§ov, Tntr-un mediu burghez. AI treilea curent, cel loialist, era reprezentat de Tnsu§i pre§edintele Comitetului National Permanent, episcopul ortodox Andrei §aguna, iar Tn afara comitetului, de administratorul din Cluj loan Bob, de preotul Leon Voica din §imleu, dar avea sprijinitori §i Tn cele douä delegatii; pe episcopul greco-unit loan Lemeni, §eful delegatiei la Diéta §i pe Vasile Nopcea vicepre§edintele delegatiei la Tmpärat. Episcopul Andrei §aguna s-а ferit Tn primele luni dupä adunare sä apere cu prea multä sträduintä cauza nationalä, manifeständu-§i loialismul atät fatä de Guberniul Transilvaniei §i guvernul Ungariei cät §i fatä de Tmpärat. insä dupä ruptura dintre guvernul Ungariei §i Curtea imperialä s-а situat ferm pe pozitiile Habsburgilor, de astä datä apäränd perseverent revendicärile nationale romäne§ti. in toamna anului 1848, dupä adunarea din septembrie de la Blaj s-a ajuns la о apropiere Tntre loiali§ti §i liberalii democrati din rändurile cärora fäceau parte §i Florian Mica§.1 Au existat Tn epocä §i idei de mai mare anvergurä care puneau Tn discutie Tnsä§i organizarea continentului european. Grupul de revolutionär de la Bucure§ti Tn frunte cu Nicolae Bälcescu considerau cä romänii din cele trei provincii istorice, aveau о importantä misiune de Tndeplinit aläturi de unguri. Cele douä natiuni reprezentau о Tntinsä zonä etno - culturalä Tntre räsäritul §i centrul Europei §i nu aveau nimic comun nici cu slavii, nici cu germanii. Deci ele erau menite sä actioneze Tmpreunä pentru emanciparea politicä de sub dominatia imperiilor vecine - austriac §i rus - §i pentru constituirea unei confederatii dunärene care sä Tmpiedice tendintele pangermaniste §i panslaviste. Ideea unei aliante strategice dintre Ungaria §i Principatele Romane a fost Tmpärtä§itä §i de unii conducätori ai revolutiei maghiare. О demonstreazä о scrisoare din 25 mai 1848 trimisä de ministrul de interne al Ungariei, Szemere Bertalan cätre pre§edintele Dietei ardelene, baronul Kemény Dénes prin care Ti cere sä neutralizeze pe romänii din Transilvania pentru a putea Tncheia о astfei de aliantä.1 2 Afinitätile dintre conducätorii de värf ai romänilor §i maghiarilor vor u§ura demersurile lui Bälcescu din primävara anului urmätor pentru Tmpäcarea celor douä revolutii. Dar pänä atunci Tndemnurile de colaborare adresate romänilor de Szemere Bertalan vor räsuna Tn pustiu atäta timp cät nu se oferea nimic populatiei romäne§ti din Transilvania.3 Membrii delegatiei care trebuia sä prezinte „Petitia Natiunii Románé” la Diéta Transilvaniei s-au Tntälnit la Cluj Tncä la 27 mai (constatänd cä sunt mai multi de 100). A doua zi, avänd Tn frunte pe episcopul greco-catolic loan Lemeni au fäcut vizité protocolare comisarului imperial Anton Puchner, invitat de la Sibiu pentru a asista la lucrärile forumului feudal, apói guvernatorului Teleki József §i Tn sfär§it pre§edintelui Dietei, baronul Kemény Dénes. Acesta din urmä a amägit pe delegati spunändu-le cä deputatii Dietei sunt Tnclinati sä satisfacä revendicärile romänilor dar n-a amintit nimic despre recunoa§terea lor ca natiune politicä. BineTnteles cä urmärea sä cä§tige timp pänä dupä votarea uniunii cu Ungaria. 1 Vasile Maciu, De la Tudor Vladimirescu la räscoala din 1907, Ed.Scrisul romänesc, Craiova, 1973, p.124. 2 A.Stan-Gr. Ploesteanu, Utopia confederalismului pa§optist Jntre vis §i realitate1 Ed.Vestala, Bucure§ti, 2001, pp 33-35; vezi §i G.Zane, Nicolae Bälcescu opera - omul- epoca, Ed. Eminescu, Bucure§ti, 1975, pp 288-289. 3 S.Dragomir, op.cit, p.323. 200
