Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

La 18 mai 1848 secretarul general ín guvernul ungar, Szász Károly raporta din Aiud primului ministru al Ungariei, contele Bátthyány Lajos cá la adunarea de la Blaj zilele „s-au scurs cu cuvántári asupra petitjei, cu elaborarea, citirea §i perfectarea ei ... Petitia principals adresatä Vienei §i Dietei contine 16 puncte”.1 íntr-adevár revendicärile programului national au fost expuse de cätre August Treboniu Laurian, sub forma „Petitjei Natiunii Románé” ín 16 puncte care solicita íntre altele: drepturi politice pentru natiunea romána §i reprezentarea ei ín Dietá, justitie, administrate, armata; ínfiintarea gärzii nationale románe§ti; adunare nationalá anualá; desfiintarea iobágiei §i a dijmelor, fára despágubire; libertatea industrial §i comercialá; desfiintarea vámilor; asigurarea unui ínvátámánt romänesc, inclusiv a unei universitati románe§ti, cu fonduri de stat; drepturi §i libertati cetátene§ti (dreptul de íntrunire, libertatea cuvántului, a préséi, desfiintarea cenzurii); repartizarea echitabilá a sarcinilor publice, prin impunerea celor bogati proportional cu starea materialä a fiecäruia; о nouá lege fundamentale pentru Principat; renuntarea la uniunea plänuitä de clasele privilegiate ímpotriva vointei majoritátii populatiei §i fára consultarea reprezentantilor acesteia care protesteazá cu solemnitate.1 2

Generatia de la 1848 din Transilvania, provenitá din straturile inferioare ale natiunii románé a ínteles cá emanciparea nationalá, pentru a fi completá, trebuie sä fie §i socialá. Postulatui esential al libertátii nationale, a recunoa§terii románilor ca natiune politicá este ínsotit de celálalt, de §tergerea iobágiei. Elementul de sudurä al celor douä planuri de luptä - national §i social - §i al celor douä straturi sociale care íl poartä - intelectuali §i táranii - este desfiintarea iobágiei §i a raporturilor feudale, element esential ín conceptia generatiei revolutionäre. Este de remarcat cá ín Protocolul de la Blaj, desfiintarea iobágiei §i alte puncte cu caracter social, sunt considerate de maré ínsemnátate §i urmeazá imediat dupá punctele referitoare la statutul natiunii románé.3 Este de asemenea semnificativ faptul cá aceste puncte permiteau §i о íntelegere románo-maghiará. Cu toate acestea „Erdélyi Hiradó” de la Cluj din 23 mai descria adunarea de la Blaj pe un ton foarte du§mános.4 Pe frunta§ii revolutiei románé i-a calificat drept „rásculátori”, mai ales pe baronul Vasile Nopcea, főstül comite suprem al comitatului Hunedoara pe care nu-l putea suferi pentru cá a párásit tabára autoritátilor, trecánd de partea revolutionarilor romäni. Vorbind despre drapelul albastru - ro§u - alb arborat de romäni la Blaj ca drapel national l-а confundat cu steagul rusesc §i a sustinut cá „Románii sunt ín legáturá cu muscalii”. Nu i-a convenit nici comportamentul autoritátilor biserice§ti de la Blaj §i Sibiu pentru cá pe lángá protopopi §i oamenii mai ínvátati au permis extinderea functiilor deliberative ale adunárii §i asupra poporului de ránd. Guberniul era foarte nemultumit cá aceastá adunare nu s-а desfá§urat dupá prescriptiile lui. ín sfár§it a adáugat cá ín legáturá cu avocatul Mica§, Guberniul n-a rezolvat cererea

1 Documente privind revolutia de la 1848... vol.IV, doc.96 pp.XXVI §i 207-208.

2 Simíon Retegan, Recunoa§terea egalitátii natiunii románé §i a celor douä confesiuni in Diéta de la Sibiu (1863-1869) ín Anuarul Institutului de Istorie §i Arheologie,_Ed.Academiei RSR, Cluj, XIV, 1971, p.120, Cornelia Bodea, op.cit., doc.115, pp.484-486; Blajul-vaträ de istorie §i culturä..., pp 221-224; T. Seiceanu, I. Buzasi, op.cit., pp 221-214; G. Ploesteanu, op.cit. pp.16-17; Nicolae Vidor Fola, Aspecte privind evolutia gimnaziului superior greco-catolic din Blaj íntre anii 1850- 1880 ín Marisia Tg. Mure§ XXVII, 2003, p264.

3 Mihai Racovitan, Paul Abrudan, Transilvania-documente istorice in lumina adevärului, Bucure§ti, 1991, p.72.

4 E.Dáianu, op.cit p.55.

197