Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

romänilor privind eliberarea lui, pentru cä Mica§ nu poate fi eliberat pänä nu se pronuntä о sentintä judecätoreascä.

Marea Adunare Nationalä de la Blaj din 3-5 (15-17) mai a ales apói douä delegatii: una formatä din 30 de membrii, sub pre§edintia episcopului ortodox Andrei §aguna §i vicepre§edintia lui Vasile Nopcea pentru a prezenta Tmpäratului de la Viena „Petitia Natiunii Románé” §i altä delegatie, formatä din 100 de membrii, sub conducerea episcopului greco-catolic loan Lemeni pentru a depune revendicärile populatiei romäne§ti din Transilvania la Diéta feudalä de la Cluj. Tot atunci s-а ales §i un Comitet National Permanent avänd sediul la Sibiu, cu rolul de a primi räspunsurile de la Viena §i Cluj, de a le comunica viitoarei Adunäri Nationale, de a reprezenta interesele natiunii románé ín perioada dintre adunäri §i de a conduce actiunile revolutionäre ale romänilor. Adunarea de la Blaj, remarcänd rolul important avut Tn pregätirea §i declan§area revolutiei de cätre canceli§ti §i avocati §i apreciind ata§amentul lor fatä de masele täräne§ti i-a ales ín cadrul celor douä delegatii. Tn cea pentru Viena au fost ale§i un numär de 18 canceli§ti printre care: I. Märgineanu, N. Gäetan, V. Fodor, I. Oros-Rusu, I. Pinciu, P. Ro§ca, V. Vespremian iar in delegatia pentru Dietä, C-tin loan, C-tin Secärean, V. Lacea §i D. Tobias aläturi de Tncercatii militanti romäni care s-au remarcat pe tárámul luptei nationale. In delegatia pentru Dietä a fost ales §i bátránul Iosif Teodor Mica§, tatái lui Florian Mica§.1

ín ultima zi a dezbaterilor, 5/17 mai, la finalul lucrärilor sale, Adunarea de la Blaj a ales Comitetul National Permanent. Acesta a fost prima organizatie politicä romäneascä din Transilvania care §i-a asumat rolul de conducátor §i coordonator al revolutiei romänilor. Ales de cätre zecile de mii de participanti la adunare, comitetul era Tntru tótul indreptätit sä vorbeascä ín numele natiunii románé. ín componenta sa intrau 25 de membrii dar pre§edintele §\ vicepre§edintele puteau sä coopteze női membrii ”trebuincio§i §i harnici”. Componenta lui exprimä ín general structura intelectualitätii románé din acea vreme. Din comitet fäceau parte: episcopul Andrei §aguna ca pre§edinte, Simion Bárnutiu ca vicepre§edinte, iar ca membrii: protopopii Moise Fulea, loan Мода, loan Panovici §i Petru Bándilá sau a§a-numitii „consistoriali§ti” (adicá membrii asesori ai Consitoriului ortodox din Sibiu), apói functionary Petru Maniu §i Paul Dunca, profesorii Áron Pumnul, Alexandru Bátráneanu, Nicolae Nifon Bälä§escu §i Constantin Romanu Vivu, canceli§tii loan Pipo§, Alexandru Papiu - llarian, Gavril Vaida, loan Suciu §i Vasile Täma§, protopopul unit Nicolae Man, preotii Sava Popovici §i §tefan Moldovan, studentul jurist loan Pu§cariu. Dintre avocati ín Comitetul National Permanent au fost ale§i loan Buteanu, Avram lancu, Nicolae Avram Pinciu §i Florian Mica§1 2, ultimul aflat ín arest pänä in septembrie. Era de asemenea un gest de simbol care fácea ca ín acest fel intemnitarea lui Mica§ sä se transpunä ín durerea intregii natiuni románé.

1 G. Baritiu, op.cit p. 126; T. V.Päcätianu, op.c/'í., p.338; Documente privind revolutia de la 1848... vol.IV, pp 44-45.

2 Ibidem; V. Netea, Constantin Romanu-Vivu , prefectul Legiunii XII in anii 1848-1849, Ed.”C-tin Romanu Vivu”, Tg.Muref, 1937, p. 18; V. Chereste§iu, op.cit., p.472; Gr. Ploe§teanu, Canceli§ti tárgumure§eni in revolutia de la 1848 In Vatra Tg.Mure§XIII nr.9 din 20 septembrie 1983, p.150c; I. Ranca, op.cit., pp.144-145; Valentin Borda, Viorica Dutcä, Traian Rus, op.cit., p. 135; L. Maior, op.cit., p.167; Idem, National §i social in vara anului 1848 in Transilvania, ín Anuarul Institutului de Istorie §i Arheologie, Cluj-Napoca, XXIII, 1980, p.288; M.Päcurariu, op.cit.,pp 67-68, G. Neamtu, Revolutia romänilor din Transilvania, 1848-1849, Ed.Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, p.66; Idem, Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvania ín Istoria Romániei.Transilvania, vol.l, coordonator A. Drägoescu, Ed.”G. Baritiu", Cluj-Napoca, 1997, pp.858-859.

198