Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

sä lämureascä pe participanti cä nu trebuie sä discute altceva decät petitia ce urmeazä sä fie Tnaintatä Dietei; cä Mica§, acuzat de о vastä activitate clandestinä „däunätoare” a fost arestat §i este cercetat, Tnsä Tndatä ce ancheta va fi terminatä, se va aduce о hotäräre dreaptä. In ceea ce prive§te statariul, Guberniul l-а introdus nu numai Tmpotriva räufäcätorilor romäni, ci de orice nationalste.1 ín aceste imprejuräri detentia lui Florian Mica§ se va prelungi §i dupä Marea Adunare Nationalä de la Blaj, cu toate cä se baza pe ni§te prezumtii ale autoritätilor. íntr-una din relatiile date de Guberniu cätre Tmpärat despre adunarea de la Blaj, acesta recunoa§te cä in problema arestärii §i detentiei lui Mica§ nu s-а fäcut nimic.1 2

Indiferenta fatä de soarta romänilor ardeleni, a dat prilejul unui corespondent anonim al ziarului german „Beilage zur Allgemeinen Zeitung” din Augsburg prezent la Blaj, sä facä la 23 mai 1848 un aspru rechizitoriu la adresa politicii exclusiviste a natiunilor privilegiate din Transilvania, manifestatä de-a lungul vremii. In articolul „Adunarea Nationalä transilvano-valahä” corespondentul

sträin aräta cä .....acest popor alcätuit din un miliőn douä sute de mii de suflete,

sub cele trei natiuni politice ale Transilvaniei, a fost numai tolerat färä orice Tndreptätire politicä, Tn pofida numärului säu care TI depä§e§te pe al celorlalti locuitori Tmpreunä cu 400 000. A fost о mare nedreptate, cä corpul legiuitor al acestei täri nu a acordat Tncä cu ani Tn urmá о atentie mai mare acestui popor, aflat Tn perioada sa de dezvoltare primarä §i a§a de numeros; a fost Tnsä totodatä §i о neiertatä lipsä de Tntelepciune cä nu l-а emancipat din vreme §i n-a Tncercat sä-l asimileze pe teritoriul celor 3 natiuni Tnainte de a i-o lua Tnainte numeric §i, Tn parte §i spiritual, a§a Tncät purtarea sa de acum pare sä Tndreptäteascä concluzia cä, pentru aceastä omisiune, prezentul ar vrea sä se räzbune pe trecut...”3

Marea Adunare Nationalä de la Blaj a continuat Tncä douä zile dar cu о masä de participanti mai redusä. ín 4/16 mai spiritele s-au Tnfierbäntat odatä cu cuväntarea episcopului loan Lemeni care a tinut sä se apere Tmpotriva unor atacuri, arätänd prin acte oficiale cä el Tnsu§i a mijlocit adunarea de la Guberniu. ín replicä, Alexandru Papiu - Marian a repródat episcopului cä a vrut о adunare а clerului malt §i a Tnvätatilor nu a poporului. Bätränul episcop Lemeni Tn värstä de 68 de ani a fost apostrofat §i de Simion Bärnutiu cu cuvinte dure. Au avut loc apoi discutii Tncinse Tntre unioni§ti §i antiunioni§ti pe marginea revendicärilor ce trebuiau Tnscrise Tn „Petitia Natiunii Románé” adresatä Dietei Transilvaniei §i Curtii de la Viena. Au Tncercat sä lini§teascä spiritele, vicarul din §imleu, Alexandru Sterca §ulutiu, canonicul Timotei Cipariu §i cei doi episcopi, §aguna §i Lemeni. in timpul discutiilor, un tänär román antiunionist a ales ca argument pe tatái lui Florian Mica§, care avea о ranä la cap; l-а adus pe bätränul Iosif Teodor Mica§ la tribunä §i a strigat: „Priviti, aceasta e opera ungurilor... vedeti ce Tnseamnä frätia maghiarä”. Despre aceastä scenä §i despre conflictui bätränului Mica§ cu autoritätile se aminte§te §i Tn ziarul maghiar „Közlöny” din 11 iunie 1848.4

1 V. Chereste§iu, op.cit, p.449 (note); Documente privind revolutia de la 1848... vol.IV, doc.53, pp. XXII §i 134-135.

2 AI. Papiu-Ilarian, op.cit. tom III, Sibiu, 1943, p.10; vezi §i Valentin Borda,Viorica Dutcä.Traian Rus, Avram lancu §i prefectii säi, Ed.”Petru Maior”, Tg.Mure§, 1997, p.135; L. Maior, op.cit. p. 116.

3 Beilage zur Allgemeinen Zeitung± Ausburg, No.157, 5 iunie 1848, S.4507-4508 apud Gr. Ploe§teanu, Romänii in con§tiinta Europei1 Ed.Veritas, Tg.Mure§, 1994, p.14.

4 V. Chereste§iu, op.cit., p.458.

196