Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
sä fie oameni tineri, pentru ca sä fie mai curajo§i. in acest moment al conferintei a intervenit Avram lancu adresänd participantilor cäteva cuvinte Tn discordantä cu temperamentül säu vulcanic §i cu därzenia lui, dar reflectänd maturitate, ca rezultat al experientei acumulate anterior. El a propus ca delegati pe unii membrii ai consistoriilor din Sibiu §i Blaj §i pe cätiva intelectuali romäni mai ín värstä zicänd: „ Sä se trimitä de deputati oameni bäträni §i cu autoritate §i nu tineri, cäci de se vor trimite deputati tineri ace§tia nu vor a§tepta ca guvernatorul sä le deschidä (ci vor näväli Tnäuntru sau vor sparge - n.n.) u§a.” 1 Alexandru Papiu - llarian poveste§te cum Tncräncenarea §i seriozitatea conferintei vizavi de suferintele nemeritate ale lui Mica§ se prefäcurä dintr-o datä Tntr-o Maritate generalä §i fire§te propunerile lui Avram lancu au fost acceptate.1 2 Cuvintele lui exprimau un mare adevär. Tn acest timp atät de mare era ostilitatea trupelor maghiare din Transilvania la adresa romänilor incät nu oricine cuteza sä-§i asume sarcina periculoasä de a face parte dintr-o delegatie la Guberniu riscänd arestarea. Pe de altä parte afirmatiile lui lancu aratä cät de porniti erau tinerii intelectuali romäni Tmpotriva institutiei executive centrale. Spiritul revolutionär a cuprins adänc masele populare §i pe cei care le reprezentau. In preziua Marii Adunäri Nationale de la Blaj, in afara catedralei tinerii oratori romäni repetau participantilor ascultätori, cuvintele, cänd Tndärjite, cänd mängäietoare, care se rosteau Tnäuntru. La rostirea numelui lui Florian Mica§ se auzeau afarä huiduieli la adresa autoritätilor §i Tndemnuri la revoltä. Seara, piata catedralei a fost luminatä, apói toatä lumea s-а räspändit pe la gazde §i corturi in lini§te, cu gändul la dezbaterile din ziua urmätoare. Pänä atunci a fost redactat §i textul memoriului - petitie care urma sä fie inaintat guvernatorului pentru eliberarea lui Mica§. Toti cei care au relatat despre Marea Adunare Nationalä de la Blaj din 3/15 mai sunt de acord cä eliberarea lui Mica§ a stärnit un maré interes in rändul participantilor. Adunarea §i-a deschis lucrärile tot la catedralä unde, Tntr-o atmosferä solemnä, a avut loc un serviciu religiös dupä care cei doi comisari guberniali au prezentat instructiunile oficiale §i conditiile in care trebuie sä se desfä§oare dezbaterile. Episcopul ortodox Andrei §aguna a insistat asupra comportamentului pa§nic de care trebuie sä dea dovadä participantii apoi deliberärile s-au oprit asupra rolului ce trebuia atribuit acelei mase de oameni care umpluserä deja piata Blajului pänä la refuz. Sä rämänä о simplä fortä de acoperire §i de protectie a frunta§ilor chemati de guvernatorul Teleki József sä se reuneascä in catedralä pentru a dezbate, doar ei, petitia cätre Dietä sau sä se constituie intr-o reprezentantä nationalä care sä-§i asume functii deliberative. S- a adoptat a doua formulä, aceea ca toti participantii la adunare, Tn calitate de ale§i ai natiunii, sä se reuneascä pentru dezbateri.3 Primul punct al ordinii de zi a Marii Adunäri Nationale a fost sä-§i aleagä ca pre§edinti pe ambii episcopi, Andrei §aguna §i loan Lemeni iar ca vicepre§edinti pe Simion Bärnutiu §i George Baritiu. Secretarii ai adunärii au fost ale§i 10 frunta§i romäni: canonicul Timotei Cipariu, protopopul loan Popasu, 1 Al. Papiu-Ilarian, op.cit.p.214; T. V.Päcätianu, op.cit.p.324; V. Chereste§iu, op.cit., p.430; S. Dragomir, op.cit., p.55; Idem, Studii privind revolutia romána de la 1848, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p.49; Idem, Studii §i documente..., vol.V pp.185-186; M. Mihalache, op.cit, p.36; I. Ranca, op.cit., p.144. 2 AI. Papiu-Ilarian, op.cit., p.214; Cornelia Bodea, op.cit., p.487; Victor Grecu, op.cit., p.38; L. Maior, op.cit. p.110. 3 A. Stan, op.cit., p.139. 191
