Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
profesorii August Treboniu Laurian §i Dumitru Boer, avocatul lacob Bologa, functionarii de la Tezaurariatul sibian, Paul Dunca §i Petru Maniu, asesorul montanistic Gheorghe Anghel, avocatul bra§ovean loan Bran §i administratorul clujean loan Bob. Dupä retragerea comisarilor guberniali, Tntrucät piata din fata catedralei a devenit neincäpätoare, numärul participantilor ajungänd treptat la 40.000, s-а propus deplasarea lor pe Rätul Grecilor, un cämp din apropiere situat pe maiul Tárnavei Mari, care a fost donat anterior de Capitlul Episcopiei grecocatolice, prin episcopul loan Lemeni, locuitorilor din Blaj 1 §i care se va numi de acum Tnainte Cämpul (Cämpia) Libertätii. Modul Tn care a continuat adunarea demonstreazä cä aceasta nu a fost improvizatä, ci bine organizatä, propunerea privind transferul ei fiind gänditä din ajun. De§i situat Tn tabära adversä, istoricul maghiar Jakab Elek descrie admirativ amplasarea participantilor: „La mijloc se gäsea amplasatä tribuna, Tmpodobitä cu steaguri ruse§ti (majoritatea liderilor maghiari au confundat steagul albastru - ro§u - alb, arborat de romäni la Blaj ca drapel national, cu cel rusesc n.n.), printre care cäte unul era austriac. Multimea s-а a§ezat Tn cerc larg Tn jurul vorbitorilor iar Tn imediata lor apropiere se gäseau tribunii romäni. Din acest cerc larg se deschideau 12 culoare Tn fiecare parte. Aceastä ordine s-а pästrat pänä la sfär§itul adunärii cu toate cä multimea acoperea Tntreaga cämpie.”1 2 Dupä satisfacerea unui nou serviciu divin Tn cinstea Tmpäratului a luat cuväntul Simion Bärnutiu care a precizat scopul adunärii, acéla de a Tntocmi о petitie cätre Diéta de la Cluj §i Curtea de la Viena apói a fäcut cunoscutä о motiune cuprinzänd declarable de autodeterminare ale populatiei romäne§ti din Transilvania, declaratii care au fost primite de participanti cu Tnsufletire §i aprobate zgomotos. Cel din urmä punct al declaratiilor, al cincilea, continea formula jurämäntului ce urma sä fie prestat „cätre Tmpärat, cätre patrie §i cätre natiunea románál”.3 Afirmarea credintei fatä de Tmpäratul Ferdinand I §i fatä de Imperiul austriac era consideratä ca о tacticä necesarä Tn conditiile de atunci ale revolutiei. Lipsiti de drepturi politice pänä la 1848, romänii sperau astfei sä le obtinä din partea Curtii de la Viena, aceasta cu atät mai mult cu cät liderii revolutiei maghiare refuzau sä acorde asemenea drepturi romänilor §i celorlalte nationalitäti nemaghiare. Chiar §i liderii liberali ai nobilimii maghiare din Transilvania considerau cä romänii trebuie sä a§tepte sä li se ofere emanciparea ca un „dar” din partea stärilor privilegiate, pe cale „legalá” ceea ce ar fi echivalat cu ciuntirea §i limitarea ei Tn a§a mäsurä Tncät sä nu pericliteze pozitiile lor economice §i politice. Episcopul greco-unit loan Lemeni a constituit principalul element moderator Tn cadrul adunärii, rolul lui Tn acest sens resimtindu-se Tn definitivarea formulei jurämäntului. La cererea lui au fost intercalate cuvintele „cätre Tmpärat” §i „cätre patrie” iar la ideea cuceririlor drepturilor legale romäne§ti 1 Documente privind revolutia de la 1848... vol.IV, doc.64, pp.XXIII §i 152; G. Neamtu, op.cit., p.819, Idem, Revolutia romänilor din Transilvania, 1848-1849, Ed.Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, p.32. 3 Documente privind revolutia de la 1848.,.xv ol.IV, doc.146, pp.XXXI §i 301. 3 Blajul - vaträ de istorie §i culturä, editie Tngrijitä §i note de Teodor Seiceanu §i Ion Buzasi, prefatä de Ion Brad, Ed.Albatros, Bucure§ti, 1986, p.235; Teodor Seiceanu, Ion Buzasi, Blajul, о istorie in textei Ed.Demiurg, 1993 p.224; G. Neamtu, op.cit., p.33; Idem, Revolutia democraticä de la 1848-1849 din Transilvania, in Istoria Romäniei. Transilvania, vol. I, coordonator A.Drägoescu, Ed.”G. Baritiu", Cluj-Napoca, 1997, p.821 192
