Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
avocatului Mica§” §i se hotäri tot atunci trimiterea unei „deputätii” la Guberniu cu aceastä „rugäminte” din partea Adunärii Nationale Románé.1 Un alt martor ocular, täranul Toader Suciu din Urisiui de Jos, relata judelui nobiliar Kovács Sándor cá la Blaj „s-а hotárát ín urma mai multor discutii sä se redacteze un memoriu cátre máritul Guberniu regese suprem ín care sä se cearä eliberarea lui „ Mica§, iar daeä oficialitätile „nu vor putea demonstra cu documente gäsite eventual (la Mica§ n.n.) din care sä rezulte cä el ar periclita patria, atunci sä fie eliberat imediat chiar cu forta”.1 2 Aceste märturii demonstreazä gravitatea cazului Mica§ ín sánul natiunii románé, gradul de interes al acesteia pentru eliberarea lui din captivitate, eliberare ce simboliza pe bunä dreptate ínsá§i eliberarea socialá §i nationalä a íntregii natiuni románé. Teama cá románii adunati la Blaj vor veni la Tárgu-Mure§ pentru а-l elibera pe Mica§ din ínchisoare persistá la nivelul autoritátilor centrale §i comitatense §i este reflectatä de corespondenta oficialä dintre guvernatorul Teleki József §i judele primär al Tárgu-Muresului, Lázár János.3 §ansa eliberärii lui Mica§ se putea ivi §i din imediata apropiere a ora§ului de pe Mure§, deoarece acesta se ínvecina la sud §i vest cu puternice localitáti románe§ti. De§i ín arestul cetátii, Mica§ a fost pus sub paza a 84 de soldati maghiari, ín duda másurilor de sigurantá, secuii erau „ín pragul fricii §i al spaimei” fatä de о posibilä dezläntuire a populatiei románe§ti din ímprejurimi. §i aceasta cu atát mai múlt cu cát canceli§tii loan Oros Rusu si Avram Precup prezenti la Blaj, avertizaserá anterior cä, daeä Mica§ va fi lovit de vreo primejdie, atunci „íntreaga natiune maghiarä о sä regrete”,4 §i cä-l vor elibera chiar §i din Scitia5. ín aceastä perspectivä, orice ínchisoare de pe teritoriul Transilvaniei, devenea vulnerabilá ín fata fermitätii románilor, chiar daca locuitorii §i autoritátile tárgumure§ene §i-au exprimat de repetate őri dorinta de a transfera pe Mica§ ínspre centrul regiunii secuie§ti, la Sfántu Gheorghe, Tárgu Secuiesc sau Miercurea Ciuc.6 Era putin probabilä existente vreunei ínchisori ín Transilvania, unde románii ardeleni sä-l uite pe Mica§. Deocamdatä insä, panica mereu crescändä a maghiarilor, nu era cätu§i de putin justificatä, intrueät románii adunati la Blaj au evitat manifestärile cu implicatii militare. Tot in conferinta pregätitoare din dupä amiaza zilei de 2/14 mai s-au purtat discutii asupra componentei delegatiei cätre Guberniu care urma sä cearä eliberarea lui Mica§. La propunerea unora, din delegatie urmau sä faeä parte cätiva frunta§i mai in värstä ai mi§cärii nationale. Altii erau de pärere ca delegatii 1 Ibidem, AI. Papiu-Ilarian, op.cit, p.214; S. Draqomir. op.cit., p.49; Idem, Studii §i documente privitoare la revolutia románilor din Transilvania In anii 1848-1849, vol.V, Ed.Academiei Romane, Cluj, 1944-1946, pp.185-186; Idem, Avram lancu, Ed.§tiintificä, Bucure§ti, 1968, p.55; V. Cherestefiu, op.c/f.p.430; I. Ranca, op.cit. p.144; Cornelia Bodea, op.cit.p.487; Victor Grecu, Revolutia, unirea, independenta in Transilvania, Ed.Dacia, Cluj Napoca, 1984, p.38; Liviu Maior, 1848-1849, romäni §i unguri in revolutie, Ed.enciclopedicä, Bucure§ti, 1998, p. 110. 2 Documente privind revolutia de la 1848... vol.IV, doc.64 pp.XXIII §i 152. 3 Ibidem, doc.86, pp.XXV §i 188-189; doc.104, pp.XXVII §i 219; vezi §i E.Däianu, op.cit. p.48; Pál Antal Sándor, Marosszék és Marosvásárhely az 1848-1849-es forradalom és szabadságharcz idején. Korabeli iratok, jegzökönyvek, lajstramok. Ed.Haaz Rezső, Odorheiul Secuiesc, 2001, doc.38, pp. 11 §i 69-70. 41. Ranca, op.cit, p.146; A. Stan, op.cit. pp.126-127. 5 Vasile Moldovan, Memorii din 1848-1849, ed.l, Ed.Andrei Murefianu, Bra§ov, 1895, p.51; E.Däianu, op.cit., p.48. 6 Memoriile lui loan Oros Rusu, mss 91, Arhivele Nationale Tg.Mure§, Bibliotecá pp.56-57; Traian Popa, Monográfia ora§ului Tg.Mure§, Ed.Corvin, Tg.Mure§, 1932, pp.252-255; Documente privind revolutia de la 1848...vol.Ili, doc.239 pp.XXXVII §i 282-285; Pál Antal Sándor, op.cit., doc.35, pp. 11 §i 66-68. 190
