Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

1„Timp de un sfert de ceas mai multi oratori au vorbit de vräjmä§ia ungurilor, despre imprejurarea arestärii lui Mica§, proferänd amenintäri cä va veni ziua cea din urmä a socotelilor; altii au ridicat brätele cu pumnii deasupra capului, s-au tras de pär §i s-au bätut Tn piept.”1 2 Tntr-adevär, adunarea s-а tulburat foarte tare iar indignarea a fost unanimä atunci cänd s-а deseris arestarea ilegalä a lui Florian Mica§ §i a preotilor cu care a colaborat.

Conform raportului trimis Guberniului la 17 mai de cätre protonotarul Pogány Károly din Aiud, la 2/14 mai 1848 s-ar fi revendicat: 1. Eliberarea lui Mica§; 2. Desfiintarea stárii de asediu; 3. Proclamarea natiunii románé, avánd un teritoriu propriu (un tanár localnic a propus ca acest teritoriu sä se extindá §i asupra comitatului Álba Inferioará); 4. Desfiintarea robotelor; 5. Sä nu se facá uniunea páná cánd natiunea románé nu va fi reprezentatá Tn adunarea tárii ca sä-§i spunä cuvántul. Toate aceste propuneri au fost acceptate ín unanimitate. 3 Chiar dacá raportul lui Pogány reproduce rezumativ problemele discutate ín adunarea din dimineata zilei 2/14 mai, oricum, ín conferinta de dupá-amiazá, tinutä tot la catedralä §i ínceputá la orele 5, apói continuatá páná seara tárziu, la care au participat §i episcopii loan Lemeni §i Andrei §aguna, s-а discutat pe larg problema arestärii lui Florian Mica§ §i a unor preoti románi, problema statariului §i cea a maltratárii romänilor pentru sentimentele lor nationale.4

Conferinta de dupá amiazá a fost condusá de Simion Bárnutiu, George Baritiu §i August Treboniu Laurian. Bárnutiu a prezentat hotárarile din adunarea de dimineatä dar „dupá о íntelegere dintre mai multi románi”, a fäcut-о íntr-o formulá mai moderatá. S-а renuntat la propunerea de a se tine Blajul sub ocupatie, páná la eliberarea lui Mica§ din captivitate §i la aceea de delimitare a unui teritoriu national, obiectiv de altfel superfluu, pentru cá románii, cu exceptia cátorva zone restránse, erau majoritari pretutindeni ín Transilvania. Proclamarea libertátii §i independent lor nationale ar fi ínsemnat conturarea unui stat romanesc iar aceasta ar fi dús cu sigurantá la rázboi civil. De aceea s-а hotárát atenuarea formulei bárnutiene, plasarea protestului ímpotriva uniunii cu Ungaria la ultimul punct al programului politic dezbátut §i formularea lui ín a§a fel íncát sá nu se ajungá la о rupturá totálé íntre cele douá etnii, románé si maghiará. Totodatá s-а stabilit sä se proclame ata§amentul romänilor fatá de dinastia habsburgicá.5 Printre vorbitori s-а numárat §i Paul Dunca, cunoscut mai ínainte ca mare unionist §i ca adept al ímpácárii romänilor cu ungurii dar care a vorbit acum ín spirit national, arätänd cä nu §i-a schimbat conceptia §i cä se impotrive§te uniunii.6 Este vorba de о schimbare generalä la nivelul intelectualitätii románé, cät §i ín atitudinea poporului de ränd fatä de revolutia maghiarä.

Martor ocular, Alexandru Papiu - llarian ne-а läsat ín „Istoria” sa cea mai completä relatare. El consemneazä cä ” se denumi о comisiune ca sä conceapä pe ziua adunärii de mäine о rugäminte cätre Guberniu pentru eliberarea

1 Al. Papiu-Ilarian, op.cit, p.214.

2 Documente privind revolutia de la 1848...vol.IV, doc.146, pp.XXXI §i 290-302.

3 Ibidem; doc.51,pp XXII §i 129-132; vezi §i V. Chereste§iu, op.cit, p.426.

4 Ibidem, G. Baritiu, op.cit.p. 107; AI. Papiu llarian, op.cit, p.214; T. V.Päcätianu, op.cit. p.324; S. Dragomir, op.c/f.p.185; loan Ranca, op.cit. p. 143; M.Päcurariu, op.cit., p.60.

5 Kővári László, Erdély története 1848-1849 - ben^_Tip. Emich Gusztáv, Pesta, 1861, p.27; Documente privind revolutia de la 1848. ..vol.IV, doc.51, pp.XXII §i 131, A. Stan, op.cit, p.139; M.Päcurariu, op.cit., p.60; Melinda Mitu, Problema romäneascä reflectatä in cultura maghiarä din prima jumätate a secolului al XlX-lea, Ed.Presa Universitarä Clujeanä 2000, p.315.

6 T. V.Päcätianu, op.cit, p.324.

189