Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
de care era animat, Bärnutiu a dezvoltat punctele programatice avute in vedere la Marea Adunare Nationalä din ziua urmätoare: desfiintarea iobägiei fára despägubire, recunoa§terea romänilor ca a patra natiune politica a Transilvaniei, constituirea unui teritoriu national din comitatui Hunedoara, districtul Fägära§ului §i Cämpia Transilvaniei in care limba administratiei §i justitiei sä fie limba romána, tinerea Blajului sub ocupatie pänä la eliberarea lui Mica§ din inchisoare, suprimarea judecätilor statariale §i respingerea uniunii cu Ungaria pänä cänd natiunea romána i§i va spune cuväntul.1 Martor la evenimente, istoricul maghiar Jakab Elek, pe atunci tánár, reconstituia cáteva zile mai tárziu, la 20 mai, sub forma unui scenariu, desfá§urarea dialogului dinire Bärnutiu §i multimea de románi adunati in catedrala din Blaj atunci cänd vorbitorul a amintit de Florian Mica§: „Oratorul: Mica§ trebuie eliberat cu forta chiar §i prin violentá ! Strigate: trebuie eliberat imediat! Oratorul: tiranii no§tri au ordonat detinerea lui pe nedrept! Strigäte: jós cu ei ! Oratorul: el se aflá din cetatea din Tárgu-Mure§ ! Strigäte: acolo cu totii! sä-l eliberäm ! (strigäte infiorätoare «Jos cu tiranii») Cáf/Va: sä piece о delegatie la guvernator §i sä cearä eliberarea lui imediatä ! Strigäte: just ! iar dacä nu-l vor pune in libertate, il vom elibera noi ! acum e liberate ! nu e permis sä mai fie detinut nimeni ! fiecare poate vorbi ce vrea! Alpi: sä inaintäm о cerere comisarului gubernial ! Strigäte: nu, nu ! Cáf/Va: sä nu se agite domnii ! Alpi: jos cu ei !” 1 2 Problema eliberärii lui Florian Mica§ nu a fost luatä in calcul de cätre organizatori in timpul pregätirii Marii Adunäri Nationale, dar datoritä indärjirii cu care a fost abordatä de cätre participanti ea a devenit primordialä. Emotionant а fost momentul cänd in mijlocul catedralei din Blaj, a apärut tatái lui Florian Mica§ , condus de cancelistul loan Suciu din Cluj , care a colaborat cu Mica§ la elaborarea proiectului de petitie din 27-28 martié. Punänd mäna pe cre§tetul cärunt al bätränului, Suciu l-а arätat adunärii, descriind in colori vii durerea pärintelui §i a intregii natiuni románé „pentru cél mai credincios fiu, meritele §i inocenta (nevinovätia n.n.) acestuia care suferä in prisoare la unguri”3 „Romäni ! fratilor! uitati-vä la acest bátrán fránt din cauza poverilor §i a tiraniei !; fiúi lui este in robie din cauza ideilor sfinte ale libertätii (strigäte uluitoare §i infiorätoare: «Jos cu du§manii no§tri »)” 4 „Gazeta de Transilvania” nota cä adunarea a prins ocazia pentru a-§i manifesta necazul §i inver§unarea a§a „precum merita natura lucrului” 1 S. Dragomir, op.cit^ pp.185-186 Documente privind revolutia de la 1848..., vol.IV, doc.146, pp.XXXI §i 290-302; G.D.Iscru, Revolupa romána din 1848-1849, Ed.Albatros, Bucure§ti, 1988, p.84; Mircea Popa, Simion Bärnutiu §i spiritul revolupei in Transilvania, nr.5, mai 1988, Sibiu, p.16; Simion Bärnutiu, Discursui de la Blaj §i serien de 1848, Ed.Uniunii Mondiale a Romänilor Liberi, Cluj-Napoca, 1990, p.13; A. Stan, op.cit, p.139 2 Documente privind revolupa de la 1848...vol.IV, doc.146, pp.XXXI §i 290-302. 3 AI. Papiu-Ilarian, op.cit, p.214; S. Dragomir, op.cit, pp.185-186; Idem, Avram lancu, Ed.§tiintificä, Bucure§ti, 1968, p.55; Idem, Studii privind istoria revolupei románé de la 1848, Ed.Dacia, Cluj Napoca, 1989, p.49; loan Ranca, op.cit, pp.143-144; Gr. Ploe§teanu, op.cit, p.150 C; Documente privind revolutia de la 1848...vol.IV, doc.64, pp XXIII §i 152, doc. 146 pp XXXI §i 290-302. 4 Documente privind revolupa de la 1848...vol.IV, doc.146, pp XXXI §i 290-302. 188
