Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

nedrept, timp de cinci luni, régimül de detentie, numele lui a devenit simbolul national al romänilor ardeleni in timpul revolutiei. Eliberarea lui a fost cerutä de toate cele trei adunäri nationale §i prin aceasta de Tntreg poporul román din Transilvania.

Adunarea din Duminica Tomii s-а tinut färä autorizatia Guberniul. ín fiecare sat a fost cititä proclamatia lui Aron Pumnul care chema populatia romäneascä prin reprezentantii säi la Blaj pe ziua de 18/30 aprilie. Guberniul a delegat ca observatori la adunare pe judele suprem al comitatului Alba de Jos Foszto Menyhárt §i pe vicecomitele Miksa János, iar Tn zona Blajului a masat circa 200 de soldati pentru a supraveghea §i intimida pe romäni. 1

ín pofida mäsurilor restrictive, aproximativ 4000 de tärani, avänd in frunte pe intelectualii revolutionär!, au venit la aceastä adunare, care marcheazä prima manifestare de amploare a revolutiei románe§ti din Transilvania.1 2 Tineretul prezent la adunare indräzne§te sä afirme sus §i tare vointa de libertate a poporului román, sfidánd samavolnicia contelui Teleki József guvernatorul Principatului Transilvaniei. Avram lancu, loan Buteanu §i Alexandru Papiu - Marian au luat asupra lor riscul invinovätirii Guberniului §i au adresat cuväntäri cätre participanti de pe terasa largä a catedralei. Ei au cäutat sä reformuleze revendicärile multimii, acordänd о deosebitä atentie eliberärii de sub jugul iobägiei §i a afirmärii drepturilor nationale ale romänilor din Transilvania.

Poporul s-а dezlegat in mod tran§ant de seculara autoritate bisericeascä, recunoscänd drept conducätori pe tinerii intelectuali romäni care formau nucleul revolutionär. Ca dovadä, atunci cänd episcopul loan Lemeni a vrut sä ia cuvántul in adunare, mai mult obligat de trimi§ii Guberniului decät din proprie initiative, pentru a indemna la imprä§tierea multimii, n-a fost läsat sä vorbeascä. La urma urmelor episcopul din Blaj nu era altceva, in ochii täranilor, decät un feudal oarecare, printre cei mai bogati din Transilvania. ín acela§i timp, multimea §i-a manifestat fäti§ ata§amentul §i grija pentru propagatorii ideilor revolutionäre. Atunci cänd autoritäre maghiare prezente Ia adunare au vrut sä stea de vorbä cu Alexandru Papiu-Ilarian, täranii l-au impiedicat sä se depärteze din mijlocul lor. Dar cea mai bunä ilustrare a acestui transfer de autoritate о constituie intelegerea desävär§itä dintre popor §i conducätorii säi pe tot parcursul revolutiei.3 * 5

Adunarea din Duminica Tomii s-а ocupat §i de mäsurile adoptate de cätre autoritäti impotriva mi§cärii nationale romäne§ti. Chiar in ziua anterioarä 17/29 aprilie, episcopul loan Lemeni a eliminat din seminarul teologic pe Vasile Moldovan, pe motiv cä acesta chemase pe romäni la adunarea din 18/30 aprilie. Alexandru Papiu-Ilarian, oratorul principal al adunärii, a arätat in cuväntarea sa tinutä in dimineata acelei memorabile zile, cä avocatul Florian Mica§, conducätorul tineretului din Cluj, a fost arestat de Guberniu pentru „vina” de a fi „atätat” pe romäni, propunänd in acela§i context sä se facä о petitie pentru eliberarea lui. Odatä cu protestul impotriva arestärii lui Mica§, Alexandru Papiu-1 Cornelia Bodea, 1848 la romäni - о istorie in date §i märturii, Editura §tiintificä §i enciclopedicä, Bucurefti, 1982, doc.112, p.444; Documente privind revolutia de la 1848 in Tärile Romane.C. Transilvania, vol.llI.Ed.Academiei RSR, Bucure§ti, 1982, doc.19 ppo.49-50.

2 Victor Chereste§iu, Adunarea Nationalä de la Blaj din 3-5 (15-17) mai 1848, Ed.Politica,

Bucure§ti, 1966, p.403; Eugen Hulea, Simion Balint (1810-1880) ín Apullum , Alba lulia, X, 1972,

p.425.

5 loan Chindri§, Ideologie revolutionäre a lui Alexandru Papiu llarian, Ed.Politica, Bucure§ti, 1983, p.41.

182