Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Marian a cerut adunärii sä revendice reprimirea in seminarul din Blaj a teologului eliminat. Tn aceea§i zi participant le adunare au introdus Tn seminar pe teologul Vasile Moldovan Tn triumf.1

Prima adunare de la Blaj a hotärät sä facä о petitie cätre Guberniu Tn care sä se cearä eliberarea lui Mica§ §i sä se specifice cä romänii nu intentioneazä sä se räscoale Tmpotriva maghiarilor, ci dimpotrivä, ei vor sä träiascä Tn расе cu toate natiunile din tarä pe baza principiilor fraternitätii §i dreptätii- Dacä §i romänii se Tntrunesc Tn adunäri nationale о fac färä violentä §i la exemplul celorlalte nationalitäti conlocuitoare, pentru a se pune de acord, Tn aceste timpuri extraordinäre, asupra revendicärilor politico-nationale §i sociale.1 2 Cu redactarea acestui memoriu - petitie a fost Tnsärcinat canonicul Timotei Cipariu, vechi prieten al arestatului de pe timpul cänd Mica§ era profesor asociat la Blaj.3

Memoriul - petitie redactat de Cipariu era un protest Tmpotriva politicii de intimidare, promovatä de autoritäti vizavi de mi§carea nationalä romäneascä. El cerea eliberarea Tntemnitatilor, printre care §i a lui Florian Mica§, reprimirea Tn functii a arestatilor eliberati §i Tncetarea persecutor unilaterale Tmpotriva romänilor.

Tnainte de despärtire participant la adunare au lansat un „Apel cätre romäni” care era un Tndemn la о mobilizare masivä pentru congresul deliberativ din 3/15 mai, ei Tn§i§i angajändu-se sä fie din nou prezenti la Blaj, la data mentionatä. Deci, sä se tinä, nu о reuniune restränsä de Tnalti prelati §i notabili, a§a cum prescriau autoritätile, ci un veritabil congres national. Romänii sä fie con§tienti cä numai prin forta numericä vor putea Tnvinge restrictiile §i obstacolele unui aparat administrativ represiv, vor putea apára pe frunta§ii lor aflati Tn pericol de a deveni victime, Tntocmai ca Mica§ §i alti arestati, ceea ce ar fi Tnsemnat paralizarea mi§cärii nationale. Sä vinä prin urmare la Blaj nu cinci-§ase mii (dupä majoritatea istoricilor numärul participantilor s-а ridicat doar la 4 mii) cäti fuseserä acolo la Duminica Tomii, ci de zece őri mai multi, 50-60 de mii. Sä nu se teamä de represiune pentru cä Tn acélé momente „puterea este Tn mäna poporului”. Sä se mai §tie cä prin fricä nu se poate cä§tiga nimic. Pentru orice eventualitate sä-§i procure arme spre a le avea la Tndemänä, a§a cum procedau chiar maghiarii la Tntrunirile lor, spre a se apára Tn cazul cä vor fi atacati. Dacä nu vor participa masiv la adunarea din 3/15 mai - insista apelul - romänii vor rämäne „nefericiti” pentru cä eliberarea lor din iobägie depindea, Tn ultimä instantä, de acea manifestare. Protopopii §i preotii sä fie avertizati „ sä nu tinä cu domnii, ci cu Tmpäratul §i poporul” a§a cum s-au angajat participant la prima adunare de la Blaj. Manifestul - proclamatie semnat: „Romänii de la Duminica Tomii” este о dovadä a grijii cu care se pregätea Tn toate detaliile Marea Adunare de la Blaj. 4

1 V. Chereste§iu, op.cit, p.314, Trócsanyi Zsolt, Az Erdélyi parasztság története (1790-1849), Budapests, 1956, p.305.

2 AI. Papiu Marian, op.cit., p.143; loan Ranca, Valeriu Nitu, Avram lancu - documente §i bibliografie, Ed.§tiintificä, Bucure§ti, 1974, p.119; Vezi §i Petre Baciu, Prefectul Legiunii a lll-a, Ed.Litera, Bucure§ti, 1976, p.22.

3 Ibidem; E.Däianu, Cronica anului 1848, nr.1-7, Sibiu, 1898, p.37.

4 V.Chereste§iu, op.cit, p.403, ; Marin Mihalache, Avram lancu, Ed.Militarä, Bucure§ti, 1968, pp.34-35; Revoiutia romána de la 1848 de coLC-tin Cäzäni§teanu, Dan Berindei, Marin Florescu, Vasile Nicula, Ed.Politicä, Bucure§ti, 1969, p.177; Cornelia Bodea, op.c/f.doc.112, p.444; Documente privind revoiutiajde la 1848.... vol.lll, doc.19 pp.49-50; Apostol Stan, Revoiutia Romána de la 1848, Ed.Albatros, Bucure§ti, 1992, pp.111-112; Terezia Losonczi, loan Moldovan, Revoiutia de la 1848-1849 in Scaunul Mure§ §1 in imprejmuiri, Ed.Tipomur, Tg.Mure?, 1998, p.44.

183