Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

la steaguri sä fie ata§ate e§arfe galben-negre, culorile Imperiului habsburgic.1 Dupä conferintá, Tn timpul cinéi comune, clericul Armat Eliseu a propus ca toti conducätorii romanilor care poartä nume ungure§ti, sä §i le románizeze, propunere unanim acceptatá.

Dar Florian Mica§ nu va putea participa la nici una din adunärile nationale pentru cá va fi arestat la locuinta sa din Cluj Tn noaptea de 14/26 spre 15/27 aprilie sub acuzatia „de instigare a poporului román la nesupunere”, de „activitate anticonstitutionalä” §i bänuit de „conspiratie ímpotriva natiunii maghiare”. Ca nobil, el nu putea fi retinut decät Tn interesül pästrärii ordinii publice iar aceasta Tn mod exceptional, pänä la Tntocmirea formelor legale de detentie. Era Tncä Tn vigoare „Tripartitum”-ul lui Werböczi István din 1517 care Tn partea I, titlul 9 (primae nonus) aminte§te „Despre cele patru drepturi primäre §i privilegiate ale nobililor”. Acestea precizau cä nobilul: 1) nu poate fi arestat de nimeni §i nicäieri, färä sentintä legalá; 2) nu stä sub autoritatea nimänui, decät sub cea a domnitorului Tncoronat legal; 3) dispune liber Tntotdeauna, conform vointei sale, de drepturile legale §i de toate veniturile existente Tn interiorul mo§iei sale, fiind scutit pe vecie de orice prestäri iobäge§ti, de impozite, vämi; este dator numai cu serviciul militar Tn vederea apärärii tärii; 4) Tn cazul Tn care domnitorul Ti Tncalcä drepturile nobiliare, are libertatea de a i se opune. Mica§ a fost Tnsä arestat Tn temeiul unor dispozitii politiene§ti §i Tnchis pentru cinci luni deoarece Guberniul sa temut cä prin cuväntärile sale adresate poporului de ränd s-ar putea rästurna ordinea socialä Tn Transilvania. El a fost tinut la arestul din Cluj pänä la data de 27 aprilie / 9 mai cänd a fost transferat la Tnchisoarea Scaunului Mure§ apói Tn arestul cetätii din Tärgu-Mure§. Comisia de anchetä care §i-a desfä§urat investigatiile Tntre 16/28 aprilie §i 1/13 mai, cercetänd cele 67 (68) de serisori confiscate de la Florian Mica§ a constatat cä detinutul avea stränse legäturi cu alti „instigatori” romäni printre care Alexandru Papiu-Ilarian §i loan Buteanu, propunänd Guberniului §i arestarea acestora.1 2

Faptul cä nu i s-а gäsit nici о vinä concretä §i cä n-a fost judecat Tntr-un proces public demonstreazä intentiile autoritätilor maghiare de a „decapita” mi§carea nationalä romäneascä, de а о läsa färä conducätori. insä locul celor arestati §i izolati de mase va fi luat de altii iar aceastä solidaritate a „marilor no§tri bärbati de la 1848” cu cauza celor asupriti este demnä de toatä lauda.

ín ciuda opreli§tilor, adunarea din 18/30 aprilie 1848 se va tine totu§i, dar la ea nu vor participa decät cäteva mii de romäni. Cazul Florian Mica§ a fost amplu dezbätut la Blaj, atät Tn aceastä adunare, cät mai ales Tn Marea Adunare Nationalä din 3-5 (15-17) mai de pe Cämpia Libertätii §i apói Tn cea din 3-16 (15- 28) septembrie 1848. Pentru cät a militat Florian Mica§ §i pentru cät a suferit pe

1 Alexandru Papiu Marian, Istoria Romänilor din Dacia Superioarä, tom II, Viena, 1852, p.221; §tefan Branea, Cronica evenimentelor din anii 1848-1849 scrisä de protopopul gr.ort. §tefan Branea din comuna Mäieräu (Aluni§), publicatä de Alexandru Ceu§ianu Tn Tara Bärsei, VI, nr.6, nov.-dec. 1934, p.551; Aurelia Bunea, Steagul poporului román din Transilvania in revolutia din anii 1848-1849 Tn Anuarul Institutului de istorie din Cluj, Ed.Academiei RSR, XII,1969, pp.42-50; Virgil Medan, Mar§ul Regimentului romänesc de gräniceri din Näsäud, Tn Acta Musei Napocensis , Cluj Napoca, XXI, 1984, p.598; Augustin Pädurean, Tricolorul §i cromatica portului popular romänesc, Tn Acta Musei Napocensis, Cluj Napoca, nr.32, 1996, vol.ll, p.405.

2 Gelu Neamtu, Urmärirea lui Alexandru Papiu llarian ca „instigator” la 1848Jn Acta Musei Napocensis_, Cluj Napoca , nr.33, 1997, vol.ll, p.233; I. Mure§an, Cauzele arestärii §i anchetarea lui Florian Mica§ Tn contextui social-politic al Transilvaniei din primävara anului 1848, Tn Marisia, Tg.Mure?, XXVII, 2003, pp. 229-251.

181