Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
National Komitees gewählt, das wurde später als „Komitee des Pazifismus" bekannt. Dieses hatte den Auftrag das Schicksal der Rumänen in der ’48 Revolution zu führen. Prin contributia adusä la elaborarea proiectului de petitie din 27-28 martié 1848, tanárul avocat din Cluj, Florian Mica§ s-а numärat printre realizatorii programului burgheziei románé in revolutie. Atät pentru calitatea de autor al proiectului de petitie, cät, mai ales, pentru impactul cererilor din document asupra maselor täräne§ti din jurul Clujului, numele lui Florian Mica§ a intrat Tn dosarele autoritätilor ca „instigator”, Tn limbajul epocii „buitogatäu” (bujtógató), atribut care a stat la baza conturärii „periculozitätii” lui fatä de Guberniul Pricipatului Transilvaniei.1 Presa maghiarä din Cluj a Tmprä§tiat de zor, Tncä din primele zile ale revolutiei de la 1848-1849 о ploaie de Tnvinuiri la adresa „instigatorilor romäni”. Termenul unguresc „bujtógató” exprima mai mult decät о agitatie politicä ilegalä. Cei stigmatizati cu un asemenea epitet erau asimilati cu criminalii. Atribuind conducätorilor romäni acest calificativ, autoritäre se considerau Tndreptätite sä aplice fatä de ei toate rigorile legislatiei feudale, färä judecatä §i färä „moftul” curtilor de jurati. Goana dupä „instigatorii” romäni, constituia Tn timpul revolutiei, preocuparea de cäpetenie a guvernatilor maghiari din Transilvania. Ideea convocärii unui congres national s-а näscut la Tärgu-Mure§, Tn locuinta lui Avram lancu, Tn seara zilei de 26 martié 1848, cänd canceli§tii romäni de la Tabla regeascä s-au Tntälnit cu trimisul Blajului, studentul loan Bärlea. Aceastä idee räspänditä fulgerätor printre romäni a gäsit aderentä Tn con§tiinta lui Florian Mica§ §i de aceea revolutionarul a participat la 1 aprilie la consultärile de la Blaj unde s-а fixát termenul primei Adunäri Nationale pentru data de 18/30 aprilie iar Aron Pumnul a redactat un manifest care chema pe romäni la aceastä adunare. Manifestul a fost räspändit Tn toatä Transilvania de cätre elevii §colilor teologice din Blaj care au plecat acasä Tn vacanta de Pa§ti. Mica§ s-а aläturat acestei actiuni, räspändind Tn tinutul Clujului chemärile la adunarea din Duminica Tomii. Cu aceastä ocazie, Tn dosarele autoritätilor de la Cluj, Tn dreptul numelui säu s-а adäugat §i acuzatia de a fi räspändit printre tärani „tipärituri instigatoare” care arätau ca a sosit momentul afirmärii dezideratelor privind desfiintarea iobägiei §i autodeterminarea natiunii romäne. Tntre timp Guberniul a interzis tinerea adunärii din 18/30 aprilie prin Ordinul nr. 5245/1848, iar tinerii intelectuali romäni, printre care §i Florian Mica§ s-au adunat din nou la Blaj pe 6/18 aprilie, apoi la Sibiu pe 7/19 aprilie pentru a fixa termenul unei noi adunäri. Cele douä consistorii biserice§ti, cel greco-unit de la Blaj §i cel ortodox de la Sibiu s-au Tnteles §i au fixát noul termen al Adunärii Nationale pentru 3/15 mai 1848. Se pare cä Tn conferinta de la Sibiu au fost stabilite §i culorile steagului national al romänilor din Transilvania, „luate dupä Tmbräcämäntul poporului román” albastru-ro§u-alb, a§ezate paralei cu hampa §i purtänd inscriptia „Virtus Romana Rediviva” (virtutea romanä reTnviatä). Ca semn al legalitätii adunärilor de la Blaj §i ca о recunoa§tere a autoritätii Tmpäratului de la Viena s-а hotärät ca 1 lonel Mure§an, Contributia lui Florian Mica§ la realizarea proiectului de petitie de la Cluj din 27- 28 martié 1848 In Apulum, Alba lulia, XXIII, 1986, pp.283-297. 180
