Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

ín lucrärile de istorie urbanä se glorifica adeseori Tn mod nejustificat valorile citadine, prezentate Tn contrast cu inertia locuitorilor de la sate, motivate de pästarea traditiilor §i nu prin lipsa de initiative privatä. ín epocile anterioare, municipiul Zaläu de astäzi a fost doar un burg rural, ceea ce Tnseamnä cä múlta vreme, Tntre tärani §i orä§eni a fost doar о oarecare diferentä de culturä.

ín multe cazuri, dreptul urban se suprapunea legislatiei Tn vigoare datoritä faptului cä cei care-§i Tmpärteau me§te§ugurile, oamenii de afaceri Tn general, detineau privilegii, care erau drepturi eliberate de formalismele paralizante ale cutumelor, Tn virtutea cärora aveau posibilitäti proprii, cum erau:- dreptul de a recruta mäna de lucru necesarä Tn atelierele proprii, färä nici un control din partea autoritätilor publice locale, reprezentante ale statului;- controlau pietele §i tärgurile din Zaläu, Jibou §i §imleu Silvaniei, precum §i mäsurile §i greutätile;- reglementau angajärile Tn atelierele me§te§ugarilor din ora§ §i Tn breasla negustorilor §i reglementau meseriile;- interveneau eficace Tn favoarea concetätenilor lor, manifeständu-§i Tn acest mod solidaritatea colectivä.

ín ceea ce prive§te modul de trai al me§te§ugarilor §i negustorilor, este de remarcat faptul cä ace§tia locuiau Tn propria lor casä, dar impreunä cu angajatii §i cu ucenicii, dacä era vorba de me§te§ugari din categoria orä§enilor säraci, a celor umili, Tncepätori sau care nu obtineau reu§ita Tn afaceri. in permanentä, me§te§ugarii au depins de piatä (sau oricum, о parte dintre ei, cei din categoriile inferioarä §i medie) precum §i de izbucnirea unor boli infectioase §i endemice, epidemiile fiind frecvente Tn epocile medievalä §i modernä. Cu toate acestea, are loc о continuä lärgire a ariilor migratorii de la sate la ora§e, deoarece mirajul libertätilor individuale oferite de ora§ atrage mereu populatia din jurul localitätilor urbane.

in rändul celor care practicau me§te§ugurile, cele mai mid semnale privitoare la о posibilä recesiune economicä conduceau la aparitia §i dezvoltarea unor adevärate sentimente de ostilitate fatä de neocitadini, care au venit sä Tngreuneze viata me§te§ugarilor cu traditie Tn familie, sä scadä nivelul pietei fortéi de muncä §i, eventual, sä cadä Tn sarcina municipalitätii §i a bugetului public Tn cazul Tn care nu se descurcä singuri. Asociatiile profesionale §i autoritätile publice luau mäsuri de ajutorare socialä minimä, preväzute Tn scopul de a se evita, pe cät posibil, furturile §i violenta necontrolate.

Concomitent, me§te§ugarii §i negustorii erau constienti de necesitatea sporirii controlului personal §i comunitar asupra patrimoniului propriu §i a celui public. Acest lucru era u§urat de faptul cä averile me§te§ugarilor §i-au pästrat dea lungul timpului mobilitatea, о träsäturä originalä, primitivä, care-i conferea posibilitatea de transgresare dintr-un loc Tn altul, de transformare dintr-un tip de capital mobil Tntr-unul imobil, solid, validat de prorietäti imobiliare §i pämänturi.

De altfei, s-а constatat Tn documentele breslelor §i asociatiilor studiate cä me§te§ugarii §i negustorii detineau §i proprietäti imobiliare, nu numai atelierele proprii §i mäna de lucru. Proprietätile acestea erau etalate §i reetalate, unele dintre eie fiind rezultatul asocierilor me§te§ugäre§ti sau comerciale. Dincolo de tipul de proprietate (individual sau comunä) averile locuitorilor urbani erau active, deci Tntr-o dinamicä continuä. Ele constau din casele proprii, casele comune ale breslelor, tarabele §i magazinele me§te§ugarilor, restaurante, mijloacele de transport ale negustorilor, din atelierele §i instalatiile tehnice ale

170