Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
producätorilor precum §i din pämänturile pe care ora§enii le detineau Tn jurul ora§elor. Sä ne amintim cä breasla sumänarilor/gubarilor din Zaläu avea piva §i alte instalatii tehnice tocmai la Plopi§, detinänd Tn proprietate §i terenul aferent acestora. Proprietätile individuale §i comune ale orä§eni!or au ridicat о mare probléma Tn sistemul medieval: aceea a emancipärii locuitorilor urbani activi de sub dominatia nobiliarä, persistentä Tn forma de proprietate §i Tn mentinerea datoriilor individuale §i publice, adicä taxele §i impozitele curente §i periodice. Lupta dintre clasa burgheziei, Tn formare sau bine definitä §i statuatä, pe de о parte §i nobilii proprietari ai ora§elor pe de altä parte, s-а concretizat Tn acapararea drepturilor de a Tncasa taxele pentru vämi, poduri, taxele de la intrarea §i ie§irea din ora§, pentru sare, Tnlesnirea schimburilor de materie primä, controlul asupra pietelor - atät cea a orasului cät §i a celor din localitätile apropiate sau mai Tndepärtate - a preturilor din piete §i a locului de desfacere а produselor. Toate aceste träsäturi demonstrezä faptul cä reu§ita economicä nu era, decät aparent, facilä. Persoanele extra muros, care soseau Tn ora§ seduse de aparenta usurintä a dobändirii unei libertäti individuale §i a unei averi prin activitäti private, me§te§ugäresti sau comerciale, constatau cä sistemul nu era u§or de penetrat, ín general, soseau Tn ora§ adulti care erau Tn posesia unor fonduri financiare sau care aveau legäturi de rudenie cu orä§eni, atra§i de circulatia monetarä din ora§, de libertatea de mi§care, de posibilitätile mari pe care le-а oferit Tntotdeauna §i de mecanismul complex, dar perfect angrenat, al tehnicilor comerciale. Tn localitätile rurale initiative privatä era descurajatä prin Tngrädirea dezvoltärii de cätre mecanismul comercial urban al breslelor/asociatiilor, temeinic organizat Tn scopul zädärnicirii initiativei private a täranilor, alta decät cea casnicä. Am väzut, de-a lungul acestei investigate cazurile concrete ale me§terilor cerami§ti din satele Tihau §i Deja. Toate Tncercärile lor de organizare dupä sistemul me§te§ugarilor din Zaläu, Tntr-o breaslä cu un Statut propriu, care sä le incurajeze meseria §i sä le apere interesele individuale §i comune, au fost rapid descoperite §i amendate prin mäsuri coercitive de cätre breasla olarilor din Zaläu, cu Statut nobiliar, regal, о breaslä privilegiatä Tn partea de nord-vest a Ardealului. Se cuvine sä realizäm о scurtä introspectie §i asupra averii finaciare а breslelor, care reiese din documentele financiar-contabile, din chitantele pästrate §i din modul de acumulare primarä a banilor, precizat Tn toate regulamentele amintite aici, dar §i Tn cele care au fost studiate §i valorificate publicistic anterior, de cätre alti cercetätori. Fiecare me§te§ugar sau negustor era vigilent Tn problema gospodäririi fondurilor financiare, deoarece averea mobilä trebuia sä fie conservatä §i märitä cu chibzuintä. Me§te§ugarii §i negustorii erau atenti la aparitia §i derularea oricärui eveniment politic sau economic, cum a fost recesiunea economicä din a doua jumätate a secolului al XlX-lea. Prospectau piata Tn permanentä §i reduceau numärul lucrätorilor Tn momentele dificile. Ace§tia se vedeau nevoiti sä se descurce pe cont propriu, cél mai adesea Tn afara ora§ului, devenind cärpaci, cum a fost cazul cizmarilor zäläuani räma§i färä materie primä §i clienti, care au migrat la sate Tn timpul recesiunii economice amintite. Breslele me§te§ugarilor §i negustorilor aveau conduced eficiente, care supravegheau calitatea §i cantitatea märfurilor produse de membri, provenienta acestor märfuri §i modalitatea de desfacere, precum §i preturile practicate. Orice abatere de la normele stabilite era descoperitä §i sanctionatä cu promptitudine, Tn 171
