Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Munte cu báni...”; mai tärziu aceastä cämarä se va muta la Baia Mare), existänd ín acela§i timp о alté cämarä la Oradea,plus cämara transilvanä care T§i avea sediul la Cluj1. Cäteva consideratu necesare privind organizarea cämärii §i a monetäriei ín fruntea cämärii stätea comitele cämärii (comes camerae, praefectus camerae, uneori §i comes urburarum regalium). EI reprezenta la Tnceputul secolului al XlV-lea autoritatea regalä Tn regiunea minierä1 2. Monetäria era condusä de comitele monetäriei (comes monetarum, magister monetae). Noua cämarä regalä din Baia Mare a cuprins Tn raza ei de activitate printre altele teritoriile comitatelor Satu Mare, Ugocea §i Maramure§. Aceastä institute ínsuma atributiile §i functiile a douä domenii care odinioarä se dezvoltau separat, respectiv cel minier §i cel monetär. Activitatea institutiei legatä de sarcinile monetäriei viza practic conducerea §i realizarea productiei concrete de monede. Tn acest sens se disting trei oficii importante care activau Tn raza ora§ului Baia Mare: Casa (oficiul) de preschimbare cu atributii legate de prelucrarea metalelor nobile de Ia particulari, Casa (oficiul) de separare §i afinare §i Casa (oficiul) monetär cu atributii legate de baterea monedelor3. Pentru anul 1490 este amintit Tn documente ca prefect al cämärii §tefan Zöld4. Schimbärile intervenite la nivei politic Tncepand cu a doua jumätate a secolului al XVI-lea se fac simtite §i asupra institutiei monetäriei din Baia Mare. Cu toate acestea activitatea sa este aproape neTntreruptä §i prodigioasä5. In acest interval de timp trebuie amintit Tn fruntea acesteia un inspector superior montanistic (loan ThurzO) care detinea monetäria Tncä din 1508. Prezenta Tn fruntea institutiei reiese din existenta initialelor numelui säu aläturi de initialed ora§ului pe monedele bätute Tn aceastä perioadä6. Dupä bätälia de la Mohács, pe fondul adversitätilor existente Tntre Ferdinand de Habsburg §i loan Zápolya, Baia Mare trece ränd pe ränd Tn mäinile celor doi. Tn 1530, Baia Mare, Tmpreunä cu monetäria, se aflä Tn posesia habsburgilor, dar nu peste mult timp revine Tn posesiunea lui Zápolya7. Materialul documentar pentru perioada de sfär§it a secolului al XV-lea §i prima jumätate a secolului al XVI-lea nu este foarte numeros, dar din literatura de specialitate rezultä о activitate intensä a monetäriei, sustinutä de prezenta numärului mare de comiti ai monetäriei, respectiv 358. Ulterior, Tncepänd cu 1551, monetäria apartine §i totodatä lucreazä pänä Tn 1660 Tn exclusivitate pentru principii transilväneni, fiind principalul loc de batere a monedelor acestora, färä а se neglija Tnsä §i activitatea monetäriilor din Sibiu §i Cluj. Pentru anul 1553, este amintit, Tn functia de cämära§, Petru Literatus9. 1Hóman Bálint, A magyar királyság pénzügyei és gadaságpolititkája Károly Róbert korában, Budapest, 1921, p.85; Enikő Rüsz Fogarasi, op. cit., p.123. 2Samuel Goldenberg, op.cit., p.154. 3Béla Balogh, op.cit., p.123. 4ANDJ- MM., Fond Primaria ora§ului Baia Mare, Seria Documente privilegiale, nr.19/1491. 5Gheorghe Csorna, Suprema térié a ora§ului, Baia Mare, p. 218. 6 Ibidem, p. 219. 7 Idem. 8 Idem. 9 David Prodan, lobägia in Transilvania pänä in secolul al XVI-lea, Bucure§ti, 1967, vol. I, p.322. 165
